by Camelia Gheorghiu | Publicat pe 17 ianuarie 2019

Suntem in prima etapa a lui 2019, inca ne dezmortim de vacanta amintindu-ne cu placere de experientele avute acasa cu cei dragi, pe partie la schi sau sanius, la plaja …. . Insa deja simtim ca ‘rotile’ incep sa se inavarta cu viteza in crestere si …..BOOM suntem in mijlocul multor proiecte pe care trebuie sa le gestionam cu prezenta si focus!

In perioada aceasta temele principale de discutie in jurul meu sunt legate de “ce voi face anul acesta, sunt planurile mele realiste?’. Cautam sens in timpul care a trecut, invataminte pe care sa le preluam in prezent, care sa ne ajute sa depasim obstacole viitoare, care sa ne aduca succes pe termen lung.

Ce imi propun eu pentru anul acesta este sa fiu PREZENTA. Pentru ca prezenta aduce conectare cu sine, liniste mentala si calm pentru a gandi planuri cu semnificatie pentru mine si ceilalti.

Prima statie a calatoriei mele va fi sa ies din starea de ”victima” (inteleasa ca si opus al starii de self-control, auto-determinare, preluare a ”fraielor” pentru o viata asa cum imi doresc). Ma observ uneori in starea de pilot automat, deconectata. Intr-un discurs memorabil tinut in cadrul premiilor Oscar, Matthew McConaughey a vorbit despre modelele lui in viata, unul dintre ele fiind el, peste 10 ani. Mesajul este unul puternic, morala fiind ca trebuie sa iti propui sa te depasesti constant, sa fii in fiecare zi cea mai buna versiune a ta. Mentalitatea de ”victima” este cea care ne impinge sa ii invinovatim pe altii pentru ce ni se intampla noua, ca nu avem control asupra evenimentelor care ne afecteaza. Efortul constient de a iesi din starea aceasta, ne ajuta sa nu ne pierdem motivatia, ceea ce mie imi place sa denumesc ”scanteia din priviri”. Cand iti propui sa detii controlul drumului tau catre succes, a fi ”victima” nu mai este o optiune.

A doua statie in care imi propun sa ajung este aceea de evitare a limbajului limitativ . Atunci cand iti spui ca nu poti indeplini un obiectiv, ca nu poti ajunge la timp la intalniri, ca nu…probabil ai dreptate. Limbajul ne reflecta credintele, schimba modul in care informatia este organizata in mintile noastre si reprezinta cel mai puternic instrument de structurare a realitatii personale. Cand trecem printr-o experienta traumatizanta, vorbind sau scriind despre ea ne ajuta sa simplificam si sa ne intelegm trairile.  A trai in prezent inseamna si a identifica resursele de care am nevoie pentru a reusi, asa ca in loc de “nu pot sa citesc mai mult pentru ca nu am timp”, voi schimba abordarea in “ma voi trezi cu 30 de minute mai devreme decat in mod obisnuit, iar pentru asta am nevoie sa ma culc mai devreme cu 30 de minute”.

Ultima statie mare in care imi propun sa ajung anul acesta in calatoria catre prezenta constienta este de a lasa deoparte fricile. Suntem capabili de realizari marete, dar pentru asta trebuie sa intelegem ca trecutul exista doar pentru a invata din el. Egoul este partea din mintea noastra care sta conectat la trecut, transmitandu-ne mesajul “ai grija, se va intampla din nou!”. Teama ca ce s-a intamplat in trecut se va repeta ne face atat de anxiosi incat ne opreste din a trai ce se intampla acum. In loc sa fim deschisi experientelor noi, suntem paralizati de teama ca vom suferi din nou, personal sau profesional.  Devenind constienti de fricile noastre, putem cauta instrumente prin care sa le folosim in avantajul nostru. De multe ori, la baza scuzelor noatre sta frica de esec, de reusita, de a fi evaluati de ceilalti. Insa de fiecare data cand inventam o scuza, aceasta trece la volan, iar noi cedam capacitatea de a deveni cea mai buna versiune a noastra.

In concluzie, va propun trei statii pentru a ajunge la prezenta constienta: preluati cu curaj controlul asupra propriei vieti prin iesirea din starea de ”victima”, evitati limbajul si gandirea limitativa de tipul ”eu nu pot” si uitati fricile dar tineti minte lectiile datorate experientelor din trecut si aplicati-le!

Va doresc un 2019 PREZENT si sa….ramaneti alaturi de noi. Ne vom bucura impreuna de un an exceptional!