Acum 2 zile a avut loc evenimentul cu tema “Wellbeing, azi. Resurse-Resposanbilitate-Reușită” susținut de Luiza Ștefan, PCC Coach & Senior Trainer asociat MMM Consulting.
Temă în vogă, în special prin prisma conștientizării acestei nevoi de wellbeing, ca un răspuns proactiv la ritmul extrem de alert, schimbător și provocator al zilelor noastre. Practic, în lipsa aplicării unor soluții de wellbeing, oamenii pot ajunge în diverse situații nefericite, de la burn out și demisii până la probleme grave de sănătate, relaționare și dezechilibre ireversibile, în unele cazuri.
Grație retelor de socializare, studiilor de specialitate recente, statisticilor publicate și nu în ultimul rând survey-urilor realizate personalizat, în cadrul companiilor, veștile circulă rapid așa că semnalele de alarmă în multe cazuri nefavorabile au creat premisele unor soluții adoptate destul de rapid în multe companii, iar cifrele vorbesc de la sine:
- Piața de wellbBeing este estimată la 20,4 bil $ în USA și are trend de creștere spre 87.4 bil $
- 68% din liderii seniori, din care 40% directori de resurse umane, au pus wellbeing-ul pe primul loc în politicile de personal
- 45% din bugetele de wellbeing sunt alocate sănătății mintale și creșterii rezilienței emoționale
Ce au relevat studiile și programele implementate cu succes în special în ultimii 3 ani, este că accentul s-a pus preponderent pe creșterea rezilienței, susținerea sănătății mintale și mentale, împreună cu soluții de optimizare și susținere a oamenilor la distanță, pentru cei care muncesc hibrid sau remote 100%.
Ce beneficii au produs aceste programe:
- creșterea retenției angajaților, important mai ales în contextul în care costul de turnover este în medie de 15-20% din totalul veniturilor salariale și au existat valuri de demisii în masă, care la rândul lor au atras dezechilibre în dinamica companiilor
- creșterea gradului de angajament al angajaților, în peste 85% din companiile unde au fost implementate astfel de programe de wellbeing
Tot din analiza acestor programe și rezultatele produse, companiile au ajuns la concluzia că pentru a întreține starea de bine a angajaților, este esențial că dificultatea muncii lor să fie într-un punct de echilibru intre resurse și provocări, evitând atât extrema rutinei, cât și pe cea a burnout-ului.
În același timp, fiecare dintre noi ar trebui să aibă o evaluare foarte clară a resurselor personale de care are nevoie pentru a-și întreține starea de bine.
Important de înțeles pe acest subiect este că avem în egală măsură nevoie să continuăm să ne educăm, că să putem completa resursele native cu cele învățate, pentru a putea face față tuturor provocărilor actuale.
Dacă până acum echilibrul „work-life” avea niște repere cât de cât clare, din 2020 spațiul personal a fost invadat și chiar cotropit de cel profesional. Această intersectare face mai clară nevoia de a reevalua ideea de echilibru – mai ales în viteza și dinamica actuale – și de a defini noi repere ale integrării timpului și spațiului muncii cu cel dedicat vieții personale.
Există mai multe modele ce stau la baza programelor de wellbeing. Luiza a ales modelul PERMA, care analizează pragmatic și complex principalele arii ce alcătuiesc sinergic aceasta stare de bine, în care fiecare se poate evalua la momentul prezent și își poate stabili singur soluții de dezvoltare pentru viitor.
Făcând acest lucru, fiecare se auto-responsabilizează și dă dovadă de leadership personal, direcție mult susținută organizațional, la momentul actual și pentru viitor, întrucât rolul companiilor se transformă în susținutori ai unor angajați care își dezvoltă singuri autonomia pentru a-și atinge indicatorii de performanță și de relaționare.
Congruent eforturilor lor, companiile organizează aceste programe de wellbeing, în așa fel încât rezultatele să fie consolidate într-o direcție benefica stării de bine, ca și premisă intrinsecă a performanței și adaptării la un mediu de lucru colaborativ și empatic.