Cum să îți atingi obiectivele și cum te uiți la 2025? În 2025, Blue Monday a fost pe 20 ianuarie și am trecut printr-o lipsă de energie, o stare de melancolie și tristețe. Așa că, să ne uităm un pic la ce perspectivă dăm acestui an.
Tot pe 20 ianuarie, în SUA, s-a schimbat puterea și, față de conducerea tradițională a celei mai mari și puternice democrații din lume, de azi vor fi la putere mogulii tech alături de președintele în exercițiu. Ce înseamnă asta pentru noi, cât de rapid vom vedea efectele și cum ne va afecta propriile obiective, viața curentă, speranțele pe care le avem pentru acest an…rămâne de văzut.
Într-o societate deja divizată, mediul profesional privat se zbate să rămână productiv pentru a păstra continuitatea afacerilor și pentru a se putea adapta din mers. Speranță și anxietate în egală măsură pot experimenta și cei care nu sunt antreprenori, angajați în corporații, ci poate lucrează în domenii afectate de noile măsuri luate de guvern, sunt la începutul vieții și nu știu încotro sau chiar se gândesc să plece din țară, dar nu prea mai știu încotro să o ia în noul context politico-social din Europa, dar nu numai.
Tema stabilirii obiectivelor e simplă și nu prea. În munca de coaching stabilirea unor obiective de dezvoltare, de clarificare, de schimbare este fundamentul de pornire.
”Dacă nu știi unde te îndrepți, orice drum poate fi la fel de bun.”
–Alice în Țara Minunilor de Lewis Carroll.
În perioade tumultuoase sau ambigue, stabilirea unor ținte personale este cu atât mai importantă. Ca să știi încotro te îndrepți.
Am întâlnit în practica de coaching foarte mulți oameni care au un blocaj real în a-și stabili obiective foarte concrete. Procesul de gândire merge până într-un anumit moment când trebuie să încep să le faci puțin mai vizibile și inteligibile și să stabilești niște măsurători pentru progresul pe care dorești să-l faci. Acela este un moment de turnură în care de cele mai multe ori oamenii renunță pentru că nu își dau seama ce ar putea concret măsura sau cum s-ar putea simți mai mult în control asupra progresului lor. Ei pot deveni anxioși și pot chiar amâna sau renunța la a defini aceste obiective sau a le urmări.
Cum să îți atingi obiectivele și cum să faci ca acestea să ți se pară provocatoare
În primul rând stabilește-ți ținte de atins pentru fiecare dintre ariile importante ale vieții tale:
- Profesional îmi doresc să reușesc… A,B,C
- În familie legat de relație, timp liber, proiectul de vacanță, vreun moment important în viața de cuplu sau al copiilor pentru care trebuie să depui efort conștient și concertat
- Legat de învățarea personală, un hobby, stil de viață sau alt potențial obiectiv
Nu prea mult, 5-6 în ansamblu sunt suficiente. Asigură-te că obiectivele sunt SMART (Specifice, Măsurabile, Accesibile, Relevante, limitate în Timp). Acest lucru te va ajuta să înțelegi mai bine ce trebuie să faci.
Pas cu pas e o metodă bună. Când suntem ambițioși, obiectivele pe care ni le punem sunt adesea provocatoare, mai ales când sunt schimbări care afectează planul inițial. Așa că, metalitatea de lucru pe bază de progres e mult mai bună decât cea de urmărire a obiectivului final. Poți împărți obiectivele mari în etape mai mici și mai ușor de gestionat. Acest lucru face ca provocarea să pară mai puțin copleșitoare și îți permite să progresezi pas cu pas.
Evident că e nevoie de priorități, timpul, energia, resursele sunt limitate. Deci, dacă e să-ți pui întrebarea ”Ce nu ar trebui să ratez sub nici o formă anul acesta pentru că e determinant pe termen lung, alege primele trei cele mai importante obiective și pune focus și energie acolo cu termene intermediare care să îți dea timp să te repliezi și să evaluezi permanent.
Foarte important, mai ales când începe să se arate sentimentul de anxietate: Cine m-ar putea sprjini? Măcar cu o încurajare dacă nu cu o recadrare a situației atunci când devine greu. Poate fi un membru al familiei, un coleg sau un coach.
Acum ajungem la tema energiei tale și a atitudinii. Oricât de pregătit ești mental, fizic și emoțional, când devine prea mult, prea repede, prea greu, prea neclar, prea neașteptat… te poți simți copleșit, te îndoiești de capacitatea ta de a reuși, îți vine să amâni sau să renunți.
Câteva obiceiuri sănătoase pentru a evita anxietatea
- Ajustează-ți mentalitatea și concentrează-te pe aspectele pozitive ale provocării. Fiecare pas mic spre obiectiv reprezintă o realizare care merită să fie celebrată.
- Fii deschis să înveți din greșelile tale. Eșecurile sunt o parte normală a procesului de învățare și pot oferi lecții valoroase.
- Asigură-te că ai grijă de sănătatea ta mentală și fizică. Odihna adecvată, alimentația sănătoasă și exercițiile fizice pot contribui semnificativ la menținerea unei energii ridicate și a unei perspective pozitive.
- Dacă te confrunți cu obstacole insurmontabile, nu ezita să îți reevaluezi obiectivele. Poate fi necesar să ajustezi așteptările pentru a le face mai realizabile.
- Acceptă că nu totul va merge conform planului și că eșecurile fac parte din proces. Fii blând cu tine și învață din greșeli.
- Învață și practică exerciții de respirație, concentrează-te pe respirație pentru a reduce tensiunea, practică mindfulness care te pot ajuta la creșterea conștientizării și reducerea anxietății și fă activitate fizică regulată care va îmbunătăți starea de spirit și poate reduce anxietatea.
- Lucrează cu un coach care te poate antrena să devii rezilient.
- Dacă anxietatea devine copleșitoare, nu ezita să cauți ajutor de la un specialist, cum ar fi un psiholog sau un coach.
Cum să îți atingi obiectivele și cum îți poți folosi energia pentru a acționa
Reducerea blocajului de a acționa este esențială pentru a-ți atinge obiectivele și a-ți îmbunătăți productivitatea. În practica de coaching începem prin a explora și a reflecta asupra motivelor care te împiedică să acționezi (teama de eșec, lipsa de motivație, anxietate, etc.). Conștientizarea acestor cauze poate ajuta la găsirea soluțiilor. Se spune că orice soluție stă în buna și atenta definire a problemei, deci acesta este un pas foarte important. Vă pot mărturisi că la întrebarea: ”Ce crezi că te oprește?” răspunsul, ca o apărare este adesea…”Nu știu!”. Dacă însă continui să te gândești, să îndrăznești să explorezi puțin vei găsi răspunsuri având răbdare cu tine, verbalizând aspecte pe care poate nu le discuți cu seninătate cu oricine. De aceea un coach asigură confidențialitate și un spațiu sigur, lipsit de judecată de valoare.
Primul pas de acțiune este, spuneam și mai sus, o abordare incrementală, în pași mici pentru a reduce senzația de copleșire și a facilita acțiunea.
Articol publicat in life.ro
