by Camelia Gheorghiu | Publicat pe 3 iunie 2016

Nu imi mai amintesc cat de mult imi doream sa devin manager, la momentul in care mi s-a propus asta, dar stiu ca am luat o hotarare rapida.

Postul de manager de vanzari national venea, in intelegerea mea, ca o recunoastere a rezultatelor mele bune in vanzari si am acceptat, fara sa ma gandesc nici macar la ce implica relocarea de la Timisoara la Bucuresti.

Am devenit brusc nerabdator si eram extrem de entuziasmat sa imi iau postul in primire.

La Bucuresti ma astepta o echipa, iar eu eram noul lor manager. Ce trebuia sa fac? Ce se asteptau ei sa fac?

Schimbarea a venit de a doua zi si rand pe rand lucruri care ieri mergeau asa de bine incepeau sa imi ingreuneze inaintarea.

Primul lucru pe care nu l-am mai avut a fost timpul. De ce timpul meu nu mai era in controlul meu? Hmm, descoperire, pentru ca biroul meu devenise plin. Plin de oameni, plin de hartii, iar raportul de activitate trebuia predat pana a doua zi. Aveam o noapte la dispozitie, deci era timp sa il scriu. Dar nu aveam suficiente date si cifre pentru a-l scrie. In plus, o alta intrebare urma sa imi faca noaptea si mai grea: cum trebuie sa arate prezentarea? O stare de agitatie a pus stapanire pe intreaga situatie. A doua zi, dupa prezentare, un om din echipa isi anunta plecarea, iar doi clienti tocmai luasera decizia sa cumpere de la concurenta. Incepusem “bine”. Eram eu responsabil de toate astea? Pana ieri nu, de astazi inainte, da.

Pozitia de manager imi aparea dintr-o data departe de a fi confortabila.

Succesul meu de ieri ca performer individual se transformase intr-o reala provocare ca manager.

Atunci am realizat ca una dintre dificultatile majore pe care le intampina orice nou manager este sa se desprinda de el, de rezultatele lui, de performanta lui individuala.

Rezultatul de echipa era noua mea carte de vizita si nu titlul de manager.

Din prezentare, care nu imi iesise, am invatat ca a fi manager presupune sa te situezi la un alt nivel de responsabilitate, de intelegere a realitatii si de rezolvarea a problemelor.

Mai tarziu, experienta pe care am dobandit-o de-a lungul timpului m-a ajutat sa inteleg mai bine care sunt provocarile pe care un manager trebuie sa le rezolve in tranzitia lui de la contributor individual la manager.

  1. Cu cat un manager nou isi intelege mai repede rolul si responsabilitatile cu atat mai repede va obtine adevarata performanta de la echipa pe care o conduce.
  2. In dezvoltarea lui, un manager isi intelege rolul de catalizator pentru realizarea performantei, asigurandu-se ca fiecare membru al echipei produce la maximul lui de potential.
  3. Un manager intelege ca gandirea sa este la un nivel superior de contributie, iar deciziile sale influenteaza oameni si rezultate.
  4. Un manager colaboreaza pe toate axele, folosindu-si abilitatile de influenta atat in intern cat si in extern, pentru a genera valoare pentru companie.
  5. Un manager se face pe sine responsabil de performanta oamenilor lui, sau atunci cand acestia parasesc nava.
  6. Un manager isi controleaza emotiile mai mult decat altii. Daca atitudinea oricarui individ este importanta si conteaza, atitudinea unui manager este cruciala. Atitudinea sa este copiata, atitudinea lui influenteaza. Este binecunoscut faptul ca atitudinea pe care o aduce la serviciu un manager este cea pe care o iau oamenii acasa.

Daca le-ai trait pe toate astea, inca mai sunt provocari care vor aparea in fiecare noua calatorie al carui navigator esti tu. Pentru asta iti recomand sa inveti si din experienta altora si sa nu ignori prezenta la cursuri de specialitate care te vor transforma intr-un SuperMan-ager.

Articol scris de Sorin Brihan