Blog

Cum să îți evaluezi afacerea după vârful de pandemie: 10 abordări după care să te ghidezi

Cum să îți evaluezi afacerea după vârful de pandemie: 10 abordări după care să te ghidezi

By Madi Radulescu

Tagged in Bune practici

Tu știi ce este cu adevărat important pentru afacerea ta? Pornisem inițial de la ideea că, după vârful de pandemie a urmat o perioadă de acomodare cu noul nostru stil de viață și de muncă și că ar fi un moment potrivit să găsim câteva repere de a evalua cum stăm și ce avem de făcut mai departe. Atât în viața noastră profesională cât și în firmele noastre. Între timp, ne aflăm pe un nou val de pandemie, pe un drum ce pare că ne conduce sigur către un alt vârf așa că, lucrurile par mai degrabă conduse de incertitudine și ambiguități. În consecință, în loc de o listă în zece puncte de verificare, vă propun mai degrabă o listă de perspective la care să reflectați, având încrederea deplină că fiecare își va găsi soluțiile în contextul său și va depăși complexitatea și volatilitatea momentului actual, având ca repere ceea ce este cu adevărat important pentru el, echipa lui, organizația lui, familia lui.   Cum să îți evaluezi afacerea după vârful de pandemie: prezență fizică versus nevoia de a veni la birou Cat de mult depind, cu adevărat, procesele voastre de muncă de prezența fizică a oamenilor în birouri? Întoarcerea la birou este un subiect care suscită multe discuții, mai ales odată cu venirea toamnei și creșterea numărului de cazuri Covid. Cunosc foarte multe companii în care oamenii nu doresc să se întoarcă la birou. Există companii care au continuat să lucreze permanent de la birouri fără să ia în calcul posibilitatea de a lucra hibrid dar care, acum au problema să introducă un astfel de program. Munca hibridă este noua realitate oricât de mult ne place sau nu să acceptăm asta deocamdată. Acest moment al valului patru în pandemie, înainte de final de an și pornind către un an nou financiar, poate fi momentul cel mai bun pentru a evalua, cât mai atent, care sunt acele activități care cer cu adevărat prezență fizică a oamenilor în birouri. Pe lângă faptul că, psihologic vorbind, flexibilitatea pe care oferim prin munca hibridă crește nivelul de angajament emoțional al oamenilor față de companie, evaluarea structurii de activități și a modului în care aceasta se întâmplă în realitate pot fi o sursă foarte bună de înțelegere a felului în care putem optimiza modul nostru de a muncii. Există în mod cert întâlniri obligatorii ale oamenilor în viața de zi cu zi pentru a rămâne conectați, pentru a colabora, a discuta și a lua decizii împreună. Pe de altă parte sunt foarte multe activități în care oamenii lucrează independent cu și care nu au nevoie de prezența lor fizică. Ce tip de ajustare poți face aici pentru a ridica nivelul de confort pe care îl resimte toată lumea în relație cu munca și cu viața personală? O nouă perspectivă asupra diversității Cum stați în echipa voastră la capitolul acceptare a diversității? Sunt foarte multe motive pentru care oricât de apropiați am fi, suntem diferiți. Venim din medii diferite, avem educație diferită, preocupări, pasiuni, înălțime, greutate și culoare a pielii, convingeri religioase sau politice. Diferite moduri de a ne cheltui banii și diferite moduri de a ne petrece timpul liber. Suntem mai degrabă diferiți decât asemănători și cu toate acestea am reușit să conviețuim și să creăm valoare împreună. Opiniile personale și alegerile în legătură cu tot ceea ce a adus pandemia creează un nou tip de diversitate foarte sensibilă în echipe pentru că atinge valori și credințe intime și alegeri care pot face diferența în sănătatea și chiar viața noastră: atitudinea și comportamentul față de protejarea celor din jur prin respectarea măsurilor de distanțare și purtarea măștii, alegerea da te vaccina sau nu, alegerea de a ascunde sau nu simptome ușoare și da te izola benevol în cazul în care ai o suspiciune de contaminare sau alegerea de a veni în continuare la serviciu neglijând orice fel de indicație ar putea exista pentru colegii tăi. Subiectul este unul sensibil pentru foarte mulți și este o provocare pentru lideri să găsească totalitatea potrivită și modalitatea potrivită de a avea grijă de toți angajații indiferent de alegerile lor. Pentru că nu putem vorbi de incluziune fără a accepta diversitatea de orice fel de natură. Și avem nevoie de incluziune pentru a avea echipe care să lucreze fără tensiune și care să poată să rețină toate competențele de care are nevoie. Cum să îți evaluezi afacerea după vârful de pandemie: toleranța și răbdarea Care este nivelul de nerăbdare și de toleranță oamenilor față de cei care le afectează modul de trai pe care și-l doresc? Peste un an și jumătate de pandemie ne-a obosit pe toți. Ne-a obosit teama, îngrijorarea pentru noi și pentru cei apropiați, îngrijorarea pentru locul de muncă și pentru existența companiei, ne-a solicitat prin nevoia de a învăța să comunicăm și să lucrăm diferit, ne-a cerut noi obiceiuri sociale. Suntem rupți de oboseală psihică și emoțională și, unii au probleme de sănătate fizică pe care nu le-au avut înainte prin simpla schimbarea unor obiceiuri elementare, ca de exemplu felul în care au făcut sau nu sport o perioadă lungă de timp. Toleranța și răbdarea față de ceilalți sunt puternic afectate de acest fond de oboseală și dacă în societatea românească au mai existat momente de polarizare puternică (pe motive politice de cele mai multe ori), dar pentru care consecințele păreau și nu păreau atât de grave pentru toată lumea, acum subiectul sănătății proprii și teamă pentru viața oamenilor e un subiect care nu lasă multă toleranță la îndemână. Care va fi capacitatea oamenilor cu care lucrezi să continue să colaboreze chiar dacă au în privința acestui subiect sensibil opinii complet diferite? Cum poți crea un mediu de toleranță și de discuție onestă, cum pot găsi acele modalități de comportament în echipă în așa fel încât toată lumea să simtă că își are îndeplinite nevoile? Chiar trebuie să schimb și ce ar trebui să aduci nou în felul în care vorbiți între voi, despre voi? Toate studiile arată că familiaritatea profesională, adică ce știi despre colegul tău că știe și poate să facă, este importantă pentru performanță. În lucrul de la distanță și în situații de criză și presiune, ceea ce face cu adevărat diferența este familiaritatea personală adică, măsura în care îmi cunosc colegul cu adevărat, ce simte, ce gândește și ce valori personale are. Și asta pentru că mă ferește de surprize. Nivelul de conectare Care sunt semnalele ascunse din echipa ta care ți-ar atrage atenția că motivația și conectare oamenilor este către un nivel de avarie? Studiile făcute în ultimul an și jumătate arată că percepția managementului este în peste 86% din cazuri că se fac multe lucruri pentru sprijinul emoțional și în legătură cu sănătatea mentală a angajaților lor. Dacă te uiți însă la ce spun angajații constatăm că sunt jumătate din aceștia, mai precis 43% au aceeași evaluare. Este clar că efortul de a face față acestei perioade este perceput diferit și dacă pe masa îngrijorărilor și preocupărilor oricărui manager stă continuitatea business-ului și se bazează pe angajați în această situație, nevoile umane, pe care pandemia le-a activat, răstoarnă ordinea priorităților. Digital în toate momentele zilei Cât de confortabil ești cu nivelul de digitalizare la care ne forțează contextul actual? Digitalizarea nu este doar despre tehnologie și despre schimbarea diverselor sisteme de circulație informațiilor care pot fi costisitoare, mai ales pentru companiile mai mici. Digitalizarea înainte de tehnologie este despre capacitatea noastră de a învăța rapid și de a manevra cu ușurință diverse modalități de comunicare, de găsire, colectare și analiză a informațiilor. Dacă astăzi pentru majoritatea dintre noi utilizarea diverselor aplicații de comunicare virtuală este o obișnuință, un an și jumătate mulți foloseau accidental o aplicație precum Zoom sau Teams, poate să logau pe Skype cu ceva rude din străinătate. Mulți dintre noi avem aceste aplicații în telefonul mobil și le folosim în mod curent inclusiv pentru a ne vedea cu prietenii, din când în când. Curba de învățare a fost accelerată pentru majoritatea dintre noi și a crescut considerabil viteza de lucru, dar și nevoia de a ține ritmul cu alte echipe, colegi sau parteneri care au un alt nivel de digitalizare implementat și generează o altă dinamică. Capacitatea noastră de a ne mișca rapid ar putea fi un diferențiator important de acum încolo. Dar și un generator de poticneli și de oboseală în organizație cu efecte directe în performanță. Cum să îți evaluezi afacerea după vârful de pandemie: posibilitatea de a simplifica Dacă ar fi să elimini 30% dintre lucrurile pe care le făceai până în pandemie, la care ai renunța fără niciun regret și nu le-ai mai introduce în viața și în profesia ta? Dacă ținem cont și de viteza crescută și de complexitatea crescută a întregii noastre vieți odată cu schimbarea modului în care muncim și interacționăm în pandemie, nevoia de a simplifica și de a face puțină curățenie în activitățile și prioritățile noastre devine evidentă. Ca să nu mai vorbim că digitalizarea și lucruri de la distanță au complicat multe din procesele care mi se păreau simple și facile: de exemplu întâlnirea săptămânală sau verificarea îndeplinirii anumitor sarcini în timp real. În orice fel de companie mergi, oamenii îți vor spune în proporție covârșitoare că simt nevoia să simplifice felul în care raportează despre munca lor, felul în care interacționează, sistemele și procesele pe care le utilizează în viața de zi cu zi. Crizele generează momentele cele mai bune de simplificare pentru că oamenii devin mai disponibili în a renunța la felul în care sunt obișnuiți să facă lucrurile. Din această perspectivă pandemia este o fereastră de oportunitate. Sursele de inspirație Din ce altă industrie ai putea lua inspirație pentru a învăța despre cum să te adaptezi la schimbările pe care le trăim? Dacă pentru unele domenii pandemia a adus o creștere rapidă pentru alții a fost un dezastru. După recul, fiecare am găsit căi de remontare, iar această perioadă dovedește că a continua să facem lucrurile ca înainte nu este o soluție de succes. Măsura în care îți poți găsi ca sursă de inspirație și alte industrii va putea să creeze acel declic care să te ajute să te reinventezi. E imposibil să vezi toate perspectivele, și sentimentul neputinței poate fi alimentat de faptul că nu-ți vine o altă idee atunci când ai nevoie de ea. Măsura în care reușești să te ții la curent cu ce fac alții, ce metode au găsit de reorganizare a activităților, de susținere financiară, de completare a serviciilor care păreau imposibile înainte de pandemie, te va  reîncărca de energie. Oportunități și reinventare Ce nu făceai înainte și astăzi ar putea deveni o componentă importantă a activității? Cum ai putea împacheta diferit ceea ce știi să faci foarte bine, cum ai putea schimba sortimentul, volumul activităților sau produselor tale, cum le-ai putea da o întrebuințare diferită pentru care există o nevoie pe care până acum ai neglijat-o? Măsura în care această reinventare este posibilă este dată de disponibilitatea de a asculta alte idei și perspective. Sustenabilitate și creștere sănătoasă Care este nivelul realist de creștere, care este nivelul sustenabil care te va ține în business în următorii ani? Cunosc foarte multe companii care nu au avut anul trecut disponibilitatea de a revizui obiective și de a le reajusta la condițiile realității. Multă presiune și multă dorință de a recupera în timp scurt ceea ce s-a pierdut în câteva luni în care activitățile au fost date peste cap. Nu trebuie să uităm că stresul în organizație dă peste cap orice fel de strategie. În ce măsură obiectivele pe care le stabilești sunt realiste și ambițioase în același timp? Cum țin liniile de comunicare deschise cu cei cu care colaborez în așa fel încât să sesizez momentele de îndoială? Care sunt mecanismele care să stimuleze ambiția celor cu care lucrezi? Cum verbalizezi prioritățile momentului ținând cont de faptul că elementul uman a luat-o mult în fața oricăror aspecte tehnice ale unui business, indiferent de industrie? Într-un articol publicat de McKinsey despre cum ne putem gândi să facem față de acum încolo, în era post-pandemică, mi-a atras atenția următorul paragraf: ”în timpul acestei crize, companiile au lucrat mai repede și mai bine decât ai visat vreodată că ar fi posibil, doar cu câteva luni în urmă. A menține acest sens al faptului că este posibil va fi una dintre cele mai valoroase surse de competitivitate a companiilor în era post-pandemică.” Cum să îți evaluezi afacerea după vârful de pandemie: relații și parteneriate Pandemia a dovedit mai mult ca niciodată că suntem doar o za într-un lanț. Depindem mult unii de ceilalți și depindem de capacitatea de a avea resurse la îndemână rapid și în cantitățile potrivite. Starea de urgență ne-am împins pe mulți dintre noi să facem provizii care s-au dovedit ulterior inutile și să generăm mici crize în întregul lanț de aprovizionare al magazinelor la care ne făceam, în mod obișnuit, cumpărăturile. Tot perioada pandemiei ne-a arătat cât de mult depind unii oameni cu micile lor afaceri din comunitatea noastră, de disponibilitatea comunității de a apela la serviciile lor și de a-i ține în viață: servicii de coafor, mici restaurante și cofetării, florării, tot ceea ce dă culoare împrejurimilor în care trăim și care nu poate fi trecut instantaneu online. Au fost multe lecții de învățat despre continuarea comunicării cu clienții, despre reorganizarea rapidă și despre apelul la solidaritate în comunitățile în care trăim. Pentru foarte mulți dintre noi solidaritatea a fost complet nouă și încă nu e nici acum stabilizată ca o valoare fundamentală a societății. Uitându-ne la relații și parteneriate înțelept ar fi ca fiecare business mic sau mare să facă o revizuire atentă la felul în care reușește să stabilească și mai ales să mențină aceste parteneriate. Care este poziția și rolul meu în piață și pe cine mă bazez atunci când îmi este greu: mă pot baza pe clienții mei loiali. Câți dintre aceștia îmi sunt loiali și de ce? Mă pot baza pe furnizori puternici și înțelegători, care să reacționeze rapid și să mă sprijine în a menține propria mea fluiditate. În esență, toate cele descrise mai sus vor da reziliență, capacitatea oricărui individ, echipe, familii sau organizații de a-și reveni rapid după perioade dificile, obositoare, care pun la încercare capacitatea de adaptare și de reacție rapidă, capacitatea de a ne păstra luciditatea și de a lua decizii cât mai bune. Pandemia a scos multe la iveală dar a și creat, cel puțin până acum, extraordinare oportunități de a ne adapta și de a transforma ceea ce facem pentru a avea un trai mai bun. Articol preluat din life.ro.

October 01, 2021

CITESTE MAI MULT

Reciprocitate autentică

Reciprocitate autentică

By Madi Radulescu

Tagged in Bune practici , Leadership , Coaching pentru performanta

Reciprocitatea este o temă care m-a invitat de multe ori la reflecție în aceste aproape ultime 18 luni în care regimul nostru de lucru a fost schimbat brusc. Mă gândeam că, oricât de deschiși eram în calitate de angajatori și lideri la ideea de muncă hibridă, până în pandemie, în cele mai multe cazuri, lucrul de acasă era văzut ca un beneficiu, negociabil, tranzacționabil, pe când, astăzi, pare că devine o nouă regulă, impusă nu numai de situația sanitară, ci și de cerințele unei forțe de muncă cu noi stiluri și obiceiuri formate în acest interval de timp, cu o nouă perspectivă asupra felului în care pot utiliza timpul lor. Cu multe beneficii (fără trafic, mai mult în preajma copiilor, o masă de prânz cu familia care lucrează de acasă, lucrul oricând aproape și de oriunde), dar și cu multe pericole și limitări (deconectare socială, abuzul de ecran, statul ore îndelungate pe scaun fără pauzele care implicau ceva mișcare când ieșeai cu colegii la o cafea, prelungirea nestructurată a timpului de muncă, lipsa condițiilor adecvate de lucru, preluarea unor costuri) munca hibridă transformă în mod esențial modul de conducere a oamenilor. Stilul de leadership, și, deci, așteptările reciproce. Acest nou mod de lucru – care se va generaliza, deoarece presiunea de masă critică a angajaților care și-l vor dori va fi din ce în ce mai mare – solicită o nouă paradigmă în managementul performanței, în organizarea echipelor și a proceselor de comunicare, în accelerarea proiectelor de digitalizare și familiarizarea tuturor cu diverse aplicații de colaborare virtuală. Majoritatea companiilor au investit deja și vor continua să investească în soluții care să simplifice fluxurile de comunicare, vor revizui procese, vor desființa echipe și vor crea altele noi, cu alte misiuni, de la care vor aștepta un alt tip de contribuție și implicare. Și vom discuta în continuare foarte mult despre ce așteptări avem de la lideri în noua eră de muncă. Însă noua eră de muncă cere reciprocitate în aceeași măsură în care cere leadership: transformarea paradigmei colaborative a fiecărui membru în echipă. În urmă cu puțin timp, John Bersin publica un studiu din care reieșeau șase strategii de integrare a muncii hibride în noua eră în care intră companiile. Prima dintre ele este destul de evidentă și cere validarea definiției de muncă hibridă, specifică fiecărei companii, cu viziunea pe termen lung, misiunea pe care și-a luat-o această companie și cultura prezentă, în așa fel încât să se poată construi o nouă filozofie a muncii. Pas care, evident, necesită o calibrare fină la nivelul leadershipului superior și la nivelul middle managementului, deoarece posibilitatea de a duce la bun sfârșit această strategie cere o revizitare și o interogare a valorilor personale ale liderilor, câștigarea unei noi clarități asupra viziunii companiei în era post pandemică și angajamentul real de a transforma cultura companiei. Transformare care va continua să creeze presiune și chiar complicații operaționale, pentru că presupune o transformare a felului în care oamenii colaborează autonom și asumat, fără nevoia prezenței șefului, o transformare a comunicării empatice în timp ce ești presat să livrezi rezultate în timp real, iar de asta nu te iartă nimeni. Alte două strategii sunt mai degrabă orientate către a oferi siguranță și productivitate operațională: cum măsurăm performanța în momentul în care lucrăm hibrid și cum asigurăm colaborarea cross – departamentală, într-un fel în care să nu introducem și mai multă complexitate, să nu complicăm și mai mult sistemul organizațional. Aș traduce eu, cum să creăm ritmuri de lucru în care oamenii să nu mai sară din întâlniri în întâlniri și din ședință în ședință, și să aibă în mod natural inclus în program sloturi de timp dedicate colaborării, învățării ghidate sau ad-hoc, prin împărtășirea de experiență, măsurare pe bază de valoare adăugată rezultatului colaborării, transparență și acces la informație, ieșind din capcana indicatorilor individuali care îndepărtează oamenii de la colaborare și orientează către abordări individualiste. Când lucrezi de unul singur timp îndelungat, aceste comportamente se pot accentua prin diluarea sentimentului de solidaritate și apartenență la un grup, prin emoția colaborării directe, față în față. Aș dori să mă refer în mai mare detaliu la ultimele două strategii menționate de John Bersin: co-designul felului în care se va munci hibrid (nu poate fi o decizie de tip top-down) și regândirea modului de învățare organizațională de la training specific la învățarea abilităților de colaborare virtuală, digitală sau de antrenare a abilităților de gândire sistemică, gândire strategică, dezvoltare personală și găsirea unui nou tip de echilibru prin integrarea vieții profesionale cu viața personală. Succesul acestor două strategii va depinde covârșitor de capacitatea de a cultiva reciprocitatea între lideri și echipele pe care le conduc, până la nivelul fiecărui membru al echipei. Munca hibridă va evidenția tot ceea ce nu funcționează în schimbul relațional care există între angajat și cel care îl conduce, din perspectiva recunoașterii contribuției, a feedback-ului cu scop de învățare și dezvoltare și a ghidării cu scopul îmbunătățirii performanței. Este ca o relație la distanță care trebuie să treacă testul de anduranță. Relațiile la distanță se țin cu dialog real, conectare frecventă, împărtășire deschisă a temerilor, îndoielilor, a ceea ce se întâmplă în viețile ambilor peste zi, cu ce se ocupă, ce au reușit, ce încă e pe lista lor și … fiecare să aștepte cu bucurie și speranță momentul revederii. Rareori, controlul exagerat de la distanță salvează relația, suspiciunea sau dezechilibrul de așteptări. Noua eră a muncii hibride ne spune că acesta este timpul unei culturi organizaționale a coaching-ului. Acest tip de cultură se conturează pe sentimentul de încredere, pe respect și sprijin reciproc. Reciproc este cuvântul cheie deoarece presupune parteneriat, egalitate umană în condiții de responsabilitate diferită sau de rol diferit. Cultura coaching-ului și reciprocitatea schimbă echilibrul de putere manifestată în organizație. În momentul în care presiunea pe rezultatul imediat este mai mare decât preocuparea pentru adaptare și dezvoltare pe termen lung, se menține cercul vicios care există, adică nevoia managerilor de a-și vedea fiecare angajat sub ochi, prezent în spațiul de la birou, și diluează încercările de a orienta atenția și energia către dezvoltare pe termen lung, către flexibilitate și autonomie, către exploatare a fiecărui beneficiu pe care îl poate aduce munca hibridă atât organizației cât și fiecărui individ în parte. Practic, îndepărtează partenerul de lucru, omul din echipa ta, de motivația de a-și asuma lucrul independent. Fără reciprocitate, fără deschiderea de a construi împreună – echipă și lider, angajat împreună cu șeful său ierarhic, membru într-o echipă de proiect împreună cu managerul de proiect – încercările de a transforma mediul de lucru și de a intra într-o nouă eră mai flexibilă vor fi întotdeauna combătute cu succes, prin justificarea oricăror presiuni pe rezultate imediate. De aceea, nevoia ca liderii să se angajeze pe calea schimbării de paradigmă și a nevoii lor de control este reală. În același timp, este reală și nevoia de reciprocitate, modelarea organizației de jos în sus prin asumarea acestei libertăți, autonomii, confort și orice altceva aduce munca hibridă, pe care angajații declară că o doresc. A readuce echipele la un loc, a crea forumuri deschise de discuție despre această temă, a co-crea noul model organizațional devine, în acest moment, obligatoriu.

September 16, 2021

CITESTE MAI MULT

Despre wellbeing, cu Luiza Stefan

Despre wellbeing, cu Luiza Stefan

By admin

Tagged in Bune practici , Dezvoltare personala

Ce este WellBeingul? Deși poate părea ceva nou apărut sau un alt trend la modă, de fapt wellbeingul există din cele mai vechi timpuri, de pe vremea în care oamenii au putut să documenteze, în imagini și scris, experiențele lor de viață. Privit mai degrabă prin prisma aspectelor fizice, de sănătate, wellbeingul (confundat uneori sau doar suprapus cu termenul de wellness) din epocile îndepărtate se referea la un stil de viață ponderat, care promitea o viață eternă lipsită de orice probleme. În acele timpuri îl putem observa manifestat prin ritualuri, diete (perioadele de post), sport (lupte), abstinența sexuală, contemplare, dezbateri, rugăciune, meditație, respirație ritmică, posturi corporale (yoga) sau arte marțiale.   Cum traducem termenul În strădania de a integra lingvistic conceptul, l-am găsit des pomenit în termeni precum bunăstare, stare de bine, prosperitate, satisfacție, bine cu tine. Personal rezonez cu ”bunăstarea”, termen pe care îl voi folosi în continuarea articolului, ca să știm cu toții la ce mă refer.   Ce cuprinde acest concept Cercetătorii ne fac viața mai un pic mai grea și nu pică de acord când vine vorba ce să cuprindă această bunăstare. Unii abordează exclusiv aspectul de boală/sănătate, cu accente majore pe sănătatea mentală și urmărirea unor parametri optimi de greutate. Alții urmăresc doar conotația economică, măsurând PIB-uri sau alți indicatori macro. După cum există și alții care separă bunăstarea la locul de muncă față de cea personală, sau latura corporală, de cea psihică și spirituală. Indicatori de bunăstare Personal prefer o abordare holistica - 3600. Nu cred că putem reduce omul la câte kilograme are sau cum a trecut prin diverse situații traumatizante. Nu cred că suntem nici niște simpli executanți de task-uri care, însumate și analizate, sau niste totaluri reprezentate în grafice. Și nici că bunăstarea este rezervată unei categorii exclusiviste de populație, unde aspectul financiar sau spiritual primează. Din toate modelele analizate, se evidențiază 8 arii majore care ar putea oferi acea abordare holistică de care spuneam. Imaginează-ți că viața ta este o mașină ale cărei roți au câte 8 camere de aer. Unele sunt mai umflate, altele mai puțin. Însă mașina nu poate să te ducă la destinațiile dorite dacă nu are toate roțile în regulă. Poți face și tu exercițiul de a observa cât de bine stai la aceste capitole.   Iată câteva detalii ale fiecărei arii majore: Fizic - bunăstarea fizică înseamnă să ai o viață echilibrată din punct de vedere al tuturor parametrilor de sănătate: durata și calitatea somnului, calitatea hranei, frecvența și intensitatea exercițiilor fizice, nivelul de stres, absența unor rutine nesănătoase (consumul de alcool, droguri, tutun etc). Emoțional - atingem bunăstarea emoțională atunci când suntem în contact cu toate trăirile vieții noastre, știm cine suntem și ce valori avem, trecem cu bine orice situație pe care viața ne-o aduce. Nu este vorba despre a nu lua în considerare provocările vieții, ci de o modalitate sănătoasă, asertivă, prin care poți să îți experimentezi, comunici și gestionezi cele mai profunde emoții - furia, tristețea, iubirea, bucuria, frica sau fericirea. Spiritual - include abilitatea de a găsi pacea și armonia proprie în relația cu viața însăși. O zonă de bunăstare spirituală înseamnă că ești în alinierea valorilor proprii cu înțelegerea despre soartă și scop. Fie că vorbim de religie, fie de filosofie, sau de căutarea unui loc de muncă în acord cu acele valori, ideea de bază este să fii într-un flux vital, care îți creează un sentiment de împlinire a ființei tale. Intelectual - ai idei puține și fixe sau explorezi mereu în căutarea unei noi experiențe de învățare? Bunăstarea este undeva la intersecția acestora două. Ai nevoie de stabilitate ca să îți poți clădi expertiza într-un anumit domeniu. Căutăm validare și dorim ca deciziile noastre să fie cât mai bune. Dar este nevoie și de o stare de curiozitate, de o minte deschisă spre potențial și ”ce-ar fi dacă”. Noroc cu descoperirea plasticității neuronale - care a deschis drumuri necunoscute până atunci unor oameni ale căror premise nu indicau învățare și dezvoltare. Financiar - nu, nu este despre suma de bani pe care o ai sau o primești în schimbul muncii tale. Această arie privește relația noastră cu banii. Știm oameni bogați și nefericiți, care chiar și-au pus capăt zilelor? Dar oameni săraci și fericiți, cu familii armonioase și permanent cu zâmbetul pe buze? Știm, asa-i? Gradul de bunăstare de aici spune mai mult despre potențialul nostru de a ne gestiona resursele proprii și despre abilitatea noastră de a le investi eficient și eficace. Timpul, energia, pasiunea, abilitățile vocaționale, competențele profesionale, motivația și dorința sunt, de fapt, adevăratele noastre valori ”bugetare”. Fără ele banii ori nu vin, ori se duc la fel de repede cum au venit. Social - omul este ființă socială. Cu riscul de a fi plictisitoare subliniez acest fapt, atât de bine cunoscut, că parcă uităm de el. Nu facem nimic doar pentru noi înșine, ci hrănim toate relațiile pe care le avem - cu partenerii nostri de viață și/sau cu copiii, cu familia extinsă, cu prietenii, colegii, șefii sau partenerii de diverse activități. Suntem membri în nenumărate grupuri și avem diverse roluri în care, cu cât ne simțim mai bine și oferim mai multă valoare, conexiune și recunoștință, cu atât aducem mai multă bunăstare. Direcția bunăstării este mereu de la individ la grup. Atunci când vrei să întemeiezi relații prospere din care doar să profiți, acele legături sunt la fel de perisabile ca pânza unui păianjen. Ocupațional - aici se încadrează cel mai bine mult-râvnitul echilibru dintre muncă și viață. Cu toții ne dorim ca modul în care muncim și trăim, prin cine este fiecare ca persoană, ca spirit, ca rol, să lase o amprentă în lista vieții. Dorim să contribuim, să avem un impact bun, să construim și să lăsăm ceva după noi. Că sensul vieții are sau nu o formă profesională de manifestare, bunăstarea ocupațională înseamnă mai mult înțelesul și direcția pe care tu o dai lucrurilor pe care le faci. ECO-bunăstarea - un domeniu în care sper că vom acționa cu din ce în ce mai multă responsabilitate. Da, este greu să faci alegeri care să împace toate părțile, dar nici nu cred că înțelegem ce consecințe colaterale creăm: de exemplu aglomerările urbane, dincolo de un loc de muncă mai bun, au ca efect nedorit un aer poluat pe care copiii tăi îl vor respira. La nivel macro suntem de departe cea mai distrugătoare specie a planetei, deși suntem cea mai slab reprezentată numeric. Să strângi după tine unde călătorești, să strângi în comunitatea ta, în loc să aștepți primăria, să îți educi copiii în același spirit de economie, reciclare și respect pentru măreția naturii sunt câteva soluții foarte simple pentru fiecare. Deci, cum sunt roțile mașinii tale? Sursă foto: https://www.oola.com/ Surse de inspirație: https://www.weforum.org/agenda/2015/11/a-history-of-well-being/ https://www.wiley.com/en-us/Wellbeing%3A+A+Cultural+History+of+Healthy+Living-p-9780745629148 https://www.oups.org.uk/featured-articles/an-historical-perspective-on-wellbeing https://www.researchgate.net/publication/333360806_A_Short_History_of_Wellbeing_Research https://frdelpino.es/investigacion/en/category/01_social-sciences/02_world-economy/03_human-development-world-economy/?lang=en

September 08, 2021

CITESTE MAI MULT

Cum te decuplezi de la stres în vacanța ta

Cum te decuplezi de la stres în vacanța ta

By Madi Radulescu

Tagged in Bune practici

Probabil obișnuiți să vă verificați mailurile și în vacanță. Nu? Eu una reușesc să stau ”cuminte” vreo cinci, șase zile, apoi, pentru că probabil încep să simt că mă odihnesc, sunt din ce în ce mai tentată să mă reconectez la viața mea activă, profesională. Pandemia a accelerat tendințele noastre anxioase în legătură cu ce se întâmplă în afara ariei noastre de vizibilitate și ne-a ținut extra conectați prin toate mijloacele de comunicare posibile, timp de peste un an și jumătate, mai ales, pe cei care lucrează de la distanță complet sau o mare parte a timpului lor. Însă, acum, sezonul vacanțelor pare să redevină o realitate pentru mulți dintre noi, încercăm să recăpătăm curajul de a călători și dorim să prindem fereastra de oportunitate care există deocamdată în legătură cu numărul de infectări COVID în multe părți ale lumii. Și, dacă tot avem această fereastră de oportunitate, poate că ar fi interesant să vedem cum putem avea o deconectare activă, de cunoaștere personală, de introspecție și chiar de dezvoltare, pentru a ne întoarce la lucru cu bateriile încărcate și cu centrii de creativitate activați. Pentru mulți lideri și manageri, ultimul an și jumătate a fost o perioadă în care au atins limita de burnout. Uneori nici nu suntem conștienți de acest lucru și tragem de noi cu consecvență și perseverență încercăm să facem cât mai multe. În plus, ne-a fost solicitat un efort suplimentar în a ține o conectare adecvată în echipele noastre și, am luptat cu propria nevoie de control în lucrul de la distanță. O prima mențiune ar fi că o vacanță de șapte – zece zile nu ne scoate din burnout. În schimb, ne poate apropia de noi înșine și ne poate sprijini în a reevalua modalitățile prin care de-acum încolo am putea avea mai multă grijă de sănătatea noastră fizică, mentală și emoțională și a ne reveni rapid. Reziliența noastră, capacitatea de a ne reveni rapid după perioade intense de presiune și oboseală ține în primul rând de cadrele noastre mentale, de felul în care alegem să ne raportăm la aceste situații și felul în care înțelegem că noi înșine suntem principala noastră resursă. Unul dintre comportamentele esențiale care ridică nivelul de reziliență este încărcarea propriilor baterii în mod conștient, folosirea momentelor de deconectare într-un mod creativ și orientat către învățare despre sine. Studiile arată că dacă înainte de pandemie aproape 45% din angajați declarau un anumit nivel de burnout, în acest moment procentul se ridică la 70%. Revenirea durează întotdeauna mai mult decât durata unei vacanțe, însă vacanța ne poate ajuta să facem pași importanți deoarece deturnează atenția minții noastre de la aspectele zilnice care ne îngrijorează și ne oferă ocazia de a privi lucrurile dintr-o altă perspectivă. La fel ca atunci când, după ce petreci multe ore în fața calculatorului și ochii tăi obosesc, o plimbare sau pur și simplu privitul copacilor timp de 10 -15 minute odihnesc ochii mai mult decât orice fel de picături extraordinare, pentru că dăm minții noastre posibilitatea de a se reechilibra. Cum arată vacanța cu dezvoltare personală și fără stres? Poate părea foarte banal, însă modalitatea foarte la îndemână de reîncărcare a bateriilor este somnul: să dormi mai mult. Somnul ajută creierul și poți privi cantitatea de somn ca pe un activ: dacă este suficient, adaugă valoare, iar dacă lipsește e ca și cum ai avea permanent datorii. Suntem, de multe ori, tentați în vacanță să ne culcăm la o oră mai târzie, petrecând timp cu prietenii sau cu familia.Timp, pe care în mod obișnuit, nu îl avem. Un regim de somn echilibrat sau chiar suplimentar, în scurtul interval de timp în care ne încărcăm bateriile, de exemplu, dormitul zece ore în loc de șase, se poate dovedi un medicament foarte bun. În plus, celebrele zicale ”sleep on it” sau ”las-o să dospească peste noapte” vor începe să-și facă simțite efectele. Vei descoperi că poți cântări mai bine opțiuni asupra cărora aveai îndoieli în momentul în care erai obosit. Citește. Romane de ficțiune, satiră, umor, istorie, artă, poezie orice te inspiră, și nu este legat de profesia ta, de politică sau de alte aspecte ale vieții cotidiene care, de obicei, îți crează încărcătură psihică negativă. Mințile cele mai creative ale planetei, antreprenori de succes, de la Steve Jobs la Richard Branson, mărturisesc că cititul din domenii care nu au deloc legătură cu activitatea lor zilnică i-au ajutat pe parcursul vieții să-și încarce ușor bateriile și să rămână creativi și inspirați în acțiunile și deciziile lor. I-au făcut să viseze, i-au făcut să fie inspirați de personaje fantastice care ulterior i-au influențat capacitatea de inovare. Fără să ne dăm seama, mintea noastră corelează și găsește modele de inspirație în ceea ce citim, fără să fie ocupată și să obosească în căutarea necontenită de soluții. Pur și simplu, mintea noastră absoarbe informație care să o inspire și care va reveni la suprafață în momentul în care vom avea nevoie de ea. Fă lucruri trăsnite, pe care nu le faci de obicei, pe care chiar le-ai acepta mai greu ca fiind potrivite ție, ieșind din zona de confort. Poate nu chiar bungee jumping, dar o tură de parasailing, închiriatul unui scuter și mersul pe șoseaua îngustă de la malul mării, mersul noaptea la pescuit sau cine știe ce altă activitate pe care, ai fi tentat în prima secundă s-o refuzi ca fiind nepotrivită ție… testarea limitelor confortului personal e o bună sursă de înțelegere a propriei mentalități și de reîncărcare a organismului cu endorfine, putând fi chiar tu plăcut surprins de resursele pe care le ai și de care poate nici nu ești conștient. Ne vom crea o stare de bine și ne vom menține curiozitatea la un nivel care se va dovedi extrem de util când ne întoarcem la birou, în lumea aceea care ne supune presiunii de a găsi soluții și a lua decizii rapid… Vrei să scapi de stres? Hrănește-ți curiozitatea: mă întorc la acest aspect al curiozității, esențial lidershipului. Sub presiunea de zi cu zi, suntem atât de concentrați de a mișca rapid lucrurile din loc și a găsi soluții încât picăm ușor în capcana de ”a învârti cu lingura în aceeași ciorbă și a tot gusta până rămânem fără…” cu alte cuvinte, încercăm să găsim cele mai scurte căi și apelăm la experiența noastră și a celor din cercul apropiat evitând să experimentăm și să expunem la riscuri rezultatul potențial. Aceasta conduce la limitarea perspectivelor multiple despre care, cel puțin în teorie, știm că sunt generatoare de soluții bune. Când ești sub presiune, îți cam scade curiozitatea despre cum ar putea fi altfel decât de obicei… așa că, vacanța ta este locul ideal să ”îți permiți să fii curios”, să dai voie creierului tău să se uite din cu total alte unghiuri: cum trăiesc oamenii în alte locuri, cealte obiceiuri culinare sunt, cum fac față perioadei prezente și cum reușesc să respecte eventuale restricții, cum și-au păstrat buna dispoziție și pofta de viață chiar și după un an și jumătate de încercări… în vacanță fii curios în privința oamenilor. Desigur, este și despre locurile frumoase pe care le vizitezi, calitatea hotelului sau istorie. A înțelege oamenii, prin conversații, fiind curios despre viața lor, preferințele lor, familiile lor te pot ajuta să-ți crești empatia și capacitatea de ascultare și să te conectezi altfel chiar la echipa ta, la întoarcerea din vacanță. Mindfulness: nu este atât de complicat pe cât sună. Cei care aleargă sau înoată știu că dacă reușești timp de jumătate de oră să te concentrezi asupra propriei respirație și asupra mesajelor pe care ți le dă corpul tău, felul în care te resimți apoi revigorat, cu mintea limpede și cu o stare de bunăvoie, este garantat. Practicarea mindfulness-ului nu este legată doar de respirație: poți practica mâncând. Mestecând foarte lent, identificând aroma și fiecare condiment în parte, bucurându-te de fiecare senzație pe care ți-o dă felul tău de mâncare preferat pe papilele gustative. Această concentrare îți va permite să-ți dezvolți acel focus pe care vei avea nevoie odată cu întoarcerea la muncă. Îți va fi de folos în învățare și în adaptarea la schimbare, în perceperea mesajelor pe care le primești din mediul tău de business. Vacanță fără stres. Respectă timpul cu tine însuți: o pasăre rară… trecem prin diferite etape ale vieții, fiecare cu mizele ei… Poate copiii tăi abia intră la școală, poate termină școala și se pregătesc pentru pasul lor către maturitate, poate că se mută de acasă… Sau poate că aștept copiii în familia ta. Tot ce este legat de relația între generații suscită semne de întrebare, bucurie, dar și stres în același timp, resimțim responsabilitate și resimțim, mai ales, trecerea timpului. A alege conștient ca în vacanță să avem acel ”un timp cu tine însuți” ne ajută să trecem cu mai multă înțelepciune prin acești pași și mai împăcați cu noi înșine. Fără să ne dăm seama, această liniște pe care o desprindem va avea un efect extraordinar asupra productivității noastre la serviciu. Și asta deoarece munca este doar o parte a vieții noastre care trebuie integrat armonios cu toate celelalte… Uneori, viața ne pune în fața unor dileme și ne cere revizuirea setului nostru de valori, a ceea ce considerăm că mai mult sau mai puțin important pentru noi, ne cere să punem în perspectivă pe un termen mai lung profesia noastră și planurile de carieră, care schimbă covârșitor felul obișnuit al vieților noastre. Plimbările solitare, de doar treizeci de minute, pot aduce multe răspunsuri și multă liniște… Scapă de stres. TED: nu este doar un canal de filme de business la care apelează trainerii și facilitatorii în diverse cursuri. Găsim acolo foarte multă informație științifică, despre viață, psihologie și dezvoltare personală, diferite curiozități la care nu am avea altfel acces dacă cineva nu s-ar ocupa să le grupez în mod adecvat și să ne ușureze căutarea. Ceea ce face TED deosebit este că aduce în fața noastră foarte multe povești de viață. Sigur că unii dintre vorbitori sunt autori de cărți și cercetători, însă foarte mulți sunt oameni care nu lucrează nici în domeniul universitar, nici în consultanță și sunt o adevărată inspirație. Un mare beneficiu al unor astfel de discursuri este că acestea sunt scurte, merg văzute și pe plajă, și te pot inspira pentru mai târziu să le propui și echipei tale. Închei aici, amintindu-vă de celebrul ”out of office”. Acesta nu este setat doar pentru a nu fi deranjat. Nu poți fi deranjat decât dacă alegi să-ți verifici emailul. Cu sau fără ”out of office”, puterea de a rămâne prezent în propria ta vacanță stă complet în mâinile tale. Pariul cel mai puternic de dezvoltare personală stă în capacitatea ta de a rămâne cu adevărat departe de problemele de la serviciu și prezent alături de familia și prietenii tăi în vacanță pentru minim șapte zile. Câștigarea acestui pariu înseamnă mult mai mult decât a nu verifica emailul: înseamnă că ai știut cum să delegi eficient echipei tale, că arăți că ai încredere în ei pentru o săptămână, sută la sută, că știi ce este acea prezență, că o poți practica și poți fi o inspirație pentru cei care lucrează cu tine, în același sens. Această detașare completă, timp de o săptămână, arată respect față de colegii tăi și se va întoarce către tine în aceeași măsură.

July 23, 2021

CITESTE MAI MULT