Trainingul costa mult! (1)

By Diana Voicu

October 14, 2014

Tagged in Bune practici

Am vrea sa facem acest training dar nu avem buget…

Stim cu totii ce zgarcite sunt bugetele in acesti ani. Toate! Nu numai cele de instruire-dezvoltare. Ne gasim adesea in situatia de a face mult cu bani putini. Nu e rau, conduce la creativitate (despre asta in alta postare).

Dar sa vedem ce inseamna de fapt “nu avem buget”!

  1. Am dat banii pe altceva. Ok, a fost, probabil, o decizie buna la timpul ei si au aparut apoi si alte nevoi. Intrebarea este daca aceste nevoi sunt realmente presante sau doar “nice to have”. Pentru cele presante intotdeauna se vor gasi solutii…chiar si unele bugete.

  2. Nu avem bugete de instruire. Toti trecem prin asta in evolutia companiei si oamenii de HR se muncesc uneori ani buni sa “smulga” bugete dedicate. Realitatea este, insa, ca daca nu sunt bugete instruirea nu este considerata prioritara. Poate organizatia suplineste in alte moduri nevoia de dezvoltare a oamenilor (surse interne, coaching on the job, participari la conferinte, academii corporatiste internationale, etc). Si, cata vreme este asa, cel mai probabil nici un curs gratuit nu ar fi oportun sau apreciat.

  3. Bani ar fi dar nu avem timp. Fireste, bani si timp, principalele resurse. “Nu am timp” este o problema moderna – atat personala cat si organizationala. Nu am timp de sport, desi mi-ar face bine. Nu am timp pentru familie, muncesc prea mult. NU AVEM TIMP. Dar ce avem, in schimb? ALEGERE! Uneori e greu, dar cand alegi, selectezi, poti re-prioritiza. Da, renunti la unele in favoarea altora. In organizatii e mai complicat, dar nu imposibil. Trebuie sa fii dispus sa te uiti dupa hotii de timp (ex: interminabile sedinte care nu-si implinesc agenda) si sa folosesti mai bine oportunitati (ex: ai sedinta lunara de vanzari – lipeste-i 2-3 ore de training-workshop).


Ce facem cu toate problemele acestea?

Pai, ceea ce facem de mult atunci cand ne facem treaba foarte bine. Suntem mai atenti la nevoile, situatia si restrictiile clientilor decat la ceea ce ni se pare noua ca ar functiona. Gasim solutii de tip pas cu pas. Sau sprijinim profesionistii de resurse umane sa demareze procesele laborioase de “vanzare interna” a necesitatii instruirii sau de generare de bugete. Impartasim bune practici din situatii similare, pentru ca interlocutorii nostri din organizatie sa aiba o paleta mai larga de actiune decat inainte de a ne cunoaste. Gasim in organizatie resurse ce pot fi folosite in scopuri de invatare si consiliem companiile cum sa si le poata maximiza. Propunem abordari simple si necostisitoare. Coordonam ateliere de lucru in care organizatiile pot agrega idei si nevoi de instruire, pentru a constientiza cele mai importante aspecte care trebuie dezvoltate….etc. (Asta ca sa mentionez doar cateva cai de actiune pentru a debloca asemenea situatii.)

Si, avem rabdare. Nici Dumnezeu nu a facut lumea intr-o zi. Companiile cresc, se maturizeaza, invata. Uneori – speram, din ce in ce mai des – aleg sa o faca alaturi de noi.