Episodul 1 – Se abuzeaza de tine
Uneori toate intentiile tale bune, dedicarea, profesionalismul, perfectionismul si obiceiul de a nu lasa lucrurile neterminate ating si niste cote periculoase. Pentru ca e periculos pentru sanatatea ta si pentru calitatea mediului de lucru atunci cand te trezesti ca se abuzeaza de tine. Fii pe pace, postarea asta nu e despre hartuire sexuala.
Stii ca se abuzeaza de tine la locul de munca daca poti bifa fara sa stai pe ganduri macar 3-4 dintre afirmatiile de mai jos:
- esti constant ultimul/ultima care pleaca de la birou
- multe dintre sarcini le primesti in ultimul moment si sunt, cum altfel decat urgente
- cand apar proiecte noi, sarcini dificile si provocari complexe tie iti aterizeaza constant
- nu-ti amintesti ultima data cand ai fost intrebat(a) la birou “pot sa te ajut cu ceva”
- listele tale “to do” cresc alarmant de la o saptamana la alta
- cel mai adesea nu auzi intrebari de tipul “crezi ca poti rezolva asta? ma poti ajuta cu…?” ci mai degraba afirmatii “numai tu poti sa rezolvi asta”, “daca nu ma ajuti tu, nimeni n-o va face”
- seful si colegii te lauda des si insotesc laudele cu “nu stim ce ne-am face fara el/ea” si, mai rau, “numai el/ea se reuseste sa faca fata tuturor provocarilor”
- cand ceri sprijin sau vrei sa imparti proiectul cu cineva se ofera cativa inimosi care curand demonstreaza ca nu fac nici un pas fara tine
- uneori te uiti in jur si te miri cum de sunt colegii tai atat de relaxati
- din toata lista de proiecte si sarcini in echipa numeri pe degetele de la o man ape acelea in care nu esti implicat(a)
- iti auzi des numele strigat in birou – prea des! – si de prea multe ori sunt semnale SOS
As mai putea continua, dar cred ca e suficient ca sa te prinzi daca intri sau nu in categoria celor exploatati nerezonabil – ca sa ma exprim elegant. Cititorule, daca nu te regasesti, poti continua sa citesti din curiozitate, pentru ca e posibil sa fii dintre cei care nu observa ca se abuzeaza de colegi sau dintre managerii care ar trebui sa evite secatuirea energiei si capacitatii productive a unora dintre membrii echipei.
Anamneza
Abuzul asta poate avea multe cauze: organizarea deficitara a muncii in echipa; performanta constant slaba a majoritatii echipei; demotivarea cvasi-generalizata; estimarile nerealiste ale gradului de incarcare (suprapuse cu termene limita stricte si proiecte multiple); perfectionismul propriu (da, stiu, intr-a cincea ai avut o profa de mate pentru care 8 era nota mare!); incapacitatea de a spune NU; dorinta imensa de a fi de folos si multe altele. Dar aflarea cauzelor si remediilor poate dura si poate sa nu depinda de tine. Asa ca, sa o luam pe scurtatura.
TU poti opri asta
Inainte de a-ti da cateva sugestii (provenite de la un workaholic care a fost la reabilitare) cum sa reduci sau chiar sa pui capat exploatarii, te rog sa te intrebi mai intai cat te costa faptul ca lucrurile decurg mai mereu asa. Pana nu descoperi costul nu vei gasi energia sa schimbi status quo-ul. Timp, consum nervos, stres, amaraciunea de a nu fi sprijinit, starea de alerta si alergatura obositoare, izolare, frustrare, sacrificii personale de la timpul propriu, sentimentul de inechitate – si orice altceva mai este prezent acolo pentru tine. Ia-ti putin timp sa te gandesti la asta…..eu ma duc sa imi torn o ceasca de ceai.
Gata?
Daca ai ajuns aici inseamna ca vrei sa schimbi starea de fapt. Iata, asadar, recomandarile mele:
Spune pe bune! – Incepi prin a zugravi adevarul: cate ore de munca aduni in medie, care e incarcarea ta cu sarcini, cat de tarziu pleci acasa, ca nu mai poti continua asa, ca ai nevoie de alt ritm si esti hotarata sa negociezi o alta organizare. Toti colegii trebuie sa afle, concret si cu exemple.
Aliante – Daca e sa urnesti ceva, iti trebuie 1-2 colegi dispusi sa preia o parte din sarcini. Uita-te dupa cei mai motivate, mai curiosi, mai activi. Sau cei care s-ar pricepe la unele din acele sarcini. Discuta de principiu cu ei: uite, eu fac asta…e interesant pentru ca…am vazut ca si tie iti plac chestiile astea…nu ai vrea sa fii parte din…?
Esti resursa rara – Daca vrei mai multa grija din partea celorlalti, deschide-le ochii. Incepi prin a-ti cere dreptul la o zi libera dupa o perioada crancen de aglomerata. Asta ii va invata ca nu esti mereu la dispozitie. Ciupeste din cand in cand un lucrat de-acasa – cel putin acolo nu te pot inunda decat cu emailuri. Pune in calendarul comun timpi blocati cand lucrezi la proiecte grele si anunta sa nu fii deranjat(a). Afiseaza la vedere lista “to do” ca sa o vada toti si, cand apare o cerinta noua, trage aer in piept cu un usor oftat…cerceteaza cateva secunde lungi lista si incearca macar un timid Nu stiu, zau, cand o sa mai am timp de asta in aceasta luna. Sau un mai hotarat Te-as ajuta dar nu stiu ce sa dizloc din acest program incarcat. Iti sugerez sa apelezi la X.
Disciplina – propune-ti in mod strict sa pleci mai devreme acasa. Stai, nu te panica, nu mai devreme de sfarsitul programului. Dar daca lucrezi pana la 8 seara, prima borna sa fie 7 seara. Si anunta-i pe toti de asta – ca ei s-au obisnuit ca stai pana tarziu si de-aia te bombardeaza cu sarcini si la 6 inainte sa iasa din birou.
Negociaza! – propune-ti usurarea incarcarii cu sarcini si pastreaza ce este mai dificil de preluat de catre altii, ce intra in sfera ta directa de responsabilitate si ce iti place sa faci. Fa o lista cu celelalte ramase si mergi cu ele la sef, hotarat(a) sa negociezi. Nu pleca de-acolo pana nu te-ai degrevat de cel putin 2 sarcini recurente si consumatoare de energie. Fireste, ofera-ti ajutorul pentru tranzitia la noua persoana delegate.
Deconecteaza-te – Indiferent cum iti arata agenda dupa eforturile de mai sus, propune-ti 15-20 de minute de relaxare cand esti la munca. Cel putin! Asculta muzica fara sa lucrezi, plimba-te prin curte sau in fata cladirii, citeste o carte de profil (profesia ta; sau de dezvoltare personala) dar nu un document de lucru; socializeaza cu colegi care au umor, urca si coboara scari…fa o meditatie scurta, cu tehnici de respiratie (si cu vizualizare: imagineaza-ti ca esti opasare pe cerul albastru si biroul se vede undeva miiic, pe pamant, cat o alunita).
Spune NU – asta era evident de la inceput. Insa stiu ca ti-e greu. Poti incerca sa amani raspunsul cand ti se cere sa faci ceva nou care te incarca suplimentar. Iti raspund peste 10 minute daca ma pot ocupa de asta, dupa ce imi verific lista “to do”. Spune NU in final, dar ofera-ti ajutorul sau alternativa: Nu pot face acest lucru datorita aglomerarii mele, dar pot sta cu tine jumatate de ora sa iti explic cum se face. Daca ai apucat sa spui DA, conform vechilor obiceiuri, revino iute asupra deciziei: Scuze, cand am acceptat acum 5 minute nu am realizat cat de multe am deja pe cap. Imi pare rau, cred ca trebuie sa gasesti alta solutie.
Acum, vorba bancului, “eu sfaturi as mai avea, dar nu mai ai tu gaini”. Cred ca e un bun start daca tu esti dintre cei abuzati. Iti tin pumnii si sunt sigura ca iti va fi in fiecare zi mai bine.