Dicţionar de leadership în iarna lui 2021

By Madi Radulescu

December 13, 2021

Tagged in Training

mmm consulting madi radulescuLa începutul lui 2020, înainte de marele lockdown care ne-a trimis pe majoritatea dintre noi să lucrăm de acasă, ne-a pus la încercare abilităţile de leadership şi ne-a cerut să ne deschidem bine mintea către abordări noi, puneam în acest spaţiu, digital, două capitole de dicţionar de leadership.

Mă uitam atunci din perspectiva pregătirii pentru o epocă în care se prevedea a fi provocatoare pentru cei care conduc organizaţii mici sau mari, administraţie centrală sau locală şi îmi propusesem, pur şi simplu, să duc mai aproape de cititor termeni care se folosesc pe larg în limbajul de leadership şi de management internaţional.

Habar nu aveam atunci că VUCA, conceptul pe care-l vehiculam deja de câţiva ani, urma să devină ”epoca VUCA”. Vorbeam despre leadershipul distribuit ca despre ceva ce era cunoscut în organizaţiile mari sau în companiile de IT. Astăzi, când foarte multe companii se pregătesc să introducă munca hibridă ca o formula obişnuită de organizarea acţiunilor şi activităţilor zilnice, leadershipul distribuit devine o cerinţă pentru că altfel cei care conduc nu vor avea capacitatea fizică de a fi aproape de echipele lor şi de ale monitoriza.

Spun aceste lucruri pentru că, ceea ce ni se pare că este departe de noi, lucruri aparent abstracte pe care avem tendinţa să le neglijăm sau cărora nu le dăm importanţa cuvenită şi nu le învăţăm, devin mai repede decât ne imaginăm, realitate. Realitate care este mai degrabă provocatoare decât confortabilă. Sistemul global influenţează mai rapid decât ne imaginăm evenimente din proximitatea noastră, creează temeri şi confuzie şi schimbă strategii chiar şi pentru cei mai experimentaţi conducători care nu se mai pot baza pe obişnuitele abordări care le-au adus succesul.

În aceşti doi ani care au trecut peste noi, societate, familie, companii mici sau mari, leaderi inspiraţi sau complet eşuaţi... fiecare a trebuit să învăţăm să ne ducem vieţile altfel şi să ne ghidăm relaţiile şi profesia dintr-o paradigmă nouă care ne cere un alt tip de mentalitate.

Pandemia a evidenţiat mai mult ca niciodată existenţa mai multor lumi. Şi pare că mai sunt multe de văzut din moment ce pandemia nu pare a avea un final apropiat.   În România noastră mică ce face parte dintr-o lume mare, în plină transformare, lucrurile nu stau pe loc. Dacă mediul de afaceri face eforturi să ţină pasul şi să se adapteze, ce se întâmplă la vârful societăţii pare desprins o dintr-un film suprarealist.

Nu intenţionez să mă transform în analist politic. Nu putem însă să vorbim despre leadership doar în mediul de afaceri. Având aşteptări şi investind în dezvoltarea liderilor doar în mediul de afaceri, falia creată între marea societate şi mediul privat va creşte şi se va adânci. Principiile de leadership sunt aceleaşi indiferent unde se aplică ele. Valorile după care se   ghidează liderii care sunt responsabili şi dornici să obţină bunăstarea pentru organizaţia pe care o conduc sunt foarte similare dacă nu identice.

De aceea mă întorc, în iarna lui 2021, la dicţionarul de leadership. Am sărbătorit încă o zi naţionala României întrebându-ne ce ar putea face leaderii acestei ţări mai bine. Peste tot pe planetă sunt lideri mai mult sau mai puţin inspiraţi, lideri care se dovedesc a fi corupţi şi care totuşi persistă în fruntea ţării lor.

E nevoie, în vremea în care fiecare îşi dă cu părerea şi se dovedeşte a fi specialist în aproape orice, să ne reconectăm la termeni esenţiali care, ne-ar putea sprijini să înţelegem şi să administrăm ceva mai cumpănit şi mai echilibrat degringolada în care ne aflăm. Pentru că, teoretica stabilitate care a început şi care este promisă societăţii, pentru următorii şapte ani, poate fi (şi în perspectiva mea chiar este) doar o iluzie.

Organizaţia condusă pe bază de valori. O ţară se conduce ca orice organizaţie mare. Are reguli de guvernanţă, planuri strategice, obiective şi bugete. Cei care dezvoltă culturi de organizaţie puternică ştiu că a avea obiective pe termen scurt şi mediu nu înseamnă mare lucru dacă nu ai o viziune pe termen lung. Chiar dacă condiţiile specifice te pot face să ajustezi strategiile, viziunea pe termen lung este ca lumina farului pentru orice navă care are nevoie să intre în port, pe vreme de furtună. Lipsa viziunii face ca tot ce se întâmplă în negocierile de ajustare a strategiilor şi a bugetelor, în felul în care se administrează banii ţării, să fie mai degrabă din categoria leapşa dată de la unii la alţii în timp ce se adună, pe fundal, puternic,mesajul ”după noi, potopul!”

Viziunea este mai mult decât o simplă frază inspiraţională pusă pe peretele unei companii. Fiecare dintre noi, pentru a reuşi şi a fi împliniţi în viaţă, ar trebui să avem o viziune despre cine am dori să devenim. La fel, comunităţile, mici sau mari, comunităţile care sunt conduse pe bază de viziune, sar în ochi. Celebra comună Ciugud, simple şcoli gimnaziale care pregătesc copiii în robotică şi pentru concursuri internaţionale şi reuşesc, asociaţii care doresc să salveze păduri sau să ţină societatea civilă activă şi conectată la starea de bine şi reuţesc, toate acestea au o viziune puternică, articulată.   În fiecare an, odată cu parada de 1 decembrie, aşteptăm cu speranţă exprimarea unei viziuni despre o Românie care peste 30 de ani se va putea distinge prin performanţă, în Uniunea Europeană sau într-un sistem, cum va fi el atunci, bazat pe valori puternice legată de libertatea umană şi respectful pentru fiecare fiinţă umană. Acel domeniu sau domenii în care ne-am putea propune să excelăm, să atragem investiţii, să reţinem o forţă de muncă tânără şi talentată. Viziunea aceasta lipseşte. De aceea, toată vâltoarea negocierilor la care asistăm nu are nicio legătură cu viitorul, ci doar cu prezentul, cu obiective individuale sau partinice şi cu împărţirea resurselor pe criterii care nu garantează nimic.

Organizaţia condusă pe bază de valori este un concept aparent bine cunoscut, deşi, practica arată că puţine sunt acele organizaţii cu adevărat conduse pe bază de valori, cu o puternică cultură, larg împărtăşită a valorilor comune.   României pare că nu bugetele îi lipsesc, şi nu echipele bogate de negociatori. Pe lângă viziune, valorile vehiculate sunt foarte confuze, ambigue şi de cele mai multe ori neexprimate. Apelul la valorile naţionale se face strâmb, fără o cultivare reală a acestora, ci mai degrabă arătând cu degetul şi învinovăţind pe oricine altcineva în afară de propriile comportamente şi lipsa de coerenţă. În lipsa valorilor, mediul devine de-a dreptul deprimant, şi nevoia de a pleca unde vezi cu ochii din ce în ce mai prezentă mai ales în rândul celor care au o viziune în legătură cu viaţa lor. Viziune pe care nu o regăsesc în viziunea mai mare a ţării în care îşi trăiesc viaţa.

Un loc ghidat de valori comune este vizibil pentru că ele sunt cu adevărat importante şi oamenii le trăiesc, ele generează motivaţie, iar principiile esenţiale sunt cunoscut şi însuşite. Cu cât generaţiile sunt în schimbare, cu atât ghidarea mediului de lucru şi de trai după principii clare şi bine însuşite de oameni sunt mai importante. Pentru că, din păcate, noile generaţii au crescut şi s-au format într-un mediu ne ghidat de valori puternice, un mediu în care nu prea au găsit modele de rol după care să se ghideze şi fac astăzi, adulţi devenind, ce ştiu ei mai bine după ce au văzut în jur.

Sunt nenumărate exemple, în fiecare zi, că valorile fundamentale sunt undeva pierdute pe parcurs şi îngropate sub un strat gros, de lipsa unui leadership pe bază de valori, a ultimei sute de ani. Cel puţin.   Este, pentru noi, un popor creştin, de altfel, binele aproapelui o valoare? Auzeam la radio faptul că la şcoli au ajuns de curând testele Covid, pe bază de salivă,pentru copii, vrac. Cineva, undeva, a luat decizia de a face o mică economie la costuri, poate ar trebui să crească marja de profit din care să ofere comisionul pentru achiziţia în cauză, poate pur şi simplu nu i-a păsat. Desigur, sunt multe ocazii în care oamenii pot lua decizii proaste. Şi totuşi, un set de valori puternice este cel care ne invită să ne gândim ce se întâmplă mai departe, după ce noi, teoretic, ne-am încheiat sarcina pe care am primit-o.Empatia ca valoare ar fi condus pe cineva la gândul că aceste teste trebuie manevrate şi în locuri în care nu există condiţii sau pregătire medicală şi că, ele trebuie să fie sterile, dedicate fiecărui copil. Grija pentru sănătate şi pentru protecţia copiilor ar fi trebuit să conducă la aceeaşi gândire. Preţuirea calităţii ar fi trebuit să conducă la aceeaşi gândire.   Valorile puternice conduc la principii de leadership puternice. Nici o fişa de post nu poate descrie în totalitate rolul de conducător. Însă tot ceea ce este fundamental necesar şi, uneori nu poate fi pus pe hârtie, ţine de valori şi de caracter, de nevoia ca fiecare leader să fie un model de integritate.

În orice fel de negociere, aşa cum am asistat în ultimele două luni, există părţi şi fiecare vrea să ajungă la cel mai bun acord posibil. Aşa ar spune buna practică, scopul comun este ”cel mai bun acord posibil”. De-aici începe diferenţa. Într-o organizaţie şi o societate condusă pe bază de valori, acest cel mai bun acord posibil ar fi pentru scopul pe termen lung al organizaţiei, în cazul acesta, al României. Ce înseamnă sa aceste negocieri în momentul în care lipsesc scopul pe termen lung şi viziunea?

Conducerea pe bază de principii transformă pentru că le oferă şansa oamenilor să vorbească despre ceea ce este cu adevărat important şi permite raportarea oamenilor la aspecte care nu sunt vremelnice, adică la valori fundamentale, la valori umane şi nu la poziţii ierarhice.   Modelul de rol. În toate domeniile vieţii veţi găsi modele de rol. Oameni care, nu numai că au reuşit având performanţe în domeniul lor dar care, sunt modele de caracter şi de comportament, oameni cu valori puternice şi cu o viziune solidă asupra vieţilor şi a contribuţiilor în comunitate. Fiecare dintre noi avem nevoie de un model de rol în viaţă. Primii sunt părinţii şi apoi educatorii, de aceea şcoală şi sistemul de învăţământ în rol atât de important şi trebuie sprijinit şi reformat. Apoi pot fi liderii de la serviciu, oameni care au reuşit în alte domenii sau liderii societăţii.

Psihologic vorbind, motivele pentru care avem nevoie de modele de rol sunt legate de consolidarea capacităţii noastre de a reuşi şi de a înţelege care sunt comportamentele de care avem nevoie pentru aceasta: consecvenţa, perseverenţă, coerenţă, muncă, pasiune, răbdare, empatie şi aşa mai departe. Avem nevoie de modele de rol pentru a putea fi inspiraţi şi a depăşi obstacolele. Vremurile pe care le trăim par a fi pline de obstacole pentru omenire, în general, dar sunt şi vremuri de extraordinară transformare şi de avansare tehnologică, medicală, ştiinţifică şi culturală. Există foarte multe modele de rol pe care merită să le facem vizibile. Orice reuşită include şi posibilitatea de a greşi şi de a eşua, pe parcurs. De aceea modelele de rol sunt importante pentru a putea învăţa din greşelile lor. Şi nu în ultimul rând, putem deveni mai buni.

Dacă la vârful societăţii, cei care ne conduc sunt departe de a fi modele de rol, nu e nevoie să ne imaginăm prea multe despre viitorul administra de aceştia. Suntem   nemulţumiţi de ce vedem când mergem pe stradă, suntem nemulţumiţi de felul în care se comportă copiii noştri şi de felul în care sunt trataţi şi dezvoltaţi în unele şcoli, suntem nemulţumiţi de sistemul de învăţământ, de sistemul de sănătate sau de felul în care se fac afaceri cu statul? Ei bine, în loc să încurajăm o cultură toxică în care se aruncă vina pe oricine altcineva în afară de noi, am putea începe să insistăm în a cultiva valorile reale în familiile noastre şi, am insista să ne educăm copiii să se comporte aşa cum ne dorim ca societatea să se comporte cu noi. Valorile fundamentale în legătură cu respectul pentru părinţi, pentru bunici, pentru prieteni, pentru profesori sau medici se învaţă în familie. Valorile legate de contribuţia în comunitate şi protejarea acesteia, se învaţă în familie, de la a nu mai arunca hârtii pe jos la protecţia mediului.

Aşadar, lansez invitaţia de a ne pune încă o dată întrebarea: ce e cu adevărat valoros pentru noi în viaţă, care sunt valorile acelea pe care ni le dorim cu ardoare în traiul nostru zilnic şi ce facem noi înşine pentru ele, pentru a le promova? Este foarte posibil ca pandemia să ne prindă şi la următoarea sărbătoare a României. Felul în care vom trece peste, în care vom reuşii să ne protejăm unii pe ceilalţi, în care vom face faţă provocărilor unei potenţiale noi crize economice depinde foarte mult de felul în care trăim câteva cuvinte simple: valorile noastre fundamentale.

Articol preluat din adevarul.ro

Dicţionar de leadership în iarna lui 2021 | MMM Consulting