Ce este WellBeingul?
Deși poate părea ceva nou apărut sau un alt trend la modă, de fapt wellbeingul există din cele mai vechi timpuri, de pe vremea în care oamenii au putut să documenteze, în imagini și scris, experiențele lor de viață.
Privit mai degrabă prin prisma aspectelor fizice, de sănătate, wellbeingul (confundat uneori sau doar suprapus cu termenul de wellness) din epocile îndepărtate se referea la un stil de viață ponderat, care promitea o viață eternă lipsită de orice probleme.
În acele timpuri îl putem observa manifestat prin ritualuri, diete (perioadele de post), sport (lupte), abstinența sexuală, contemplare, dezbateri, rugăciune, meditație, respirație ritmică, posturi corporale (yoga) sau arte marțiale.
Cum traducem termenul
În strădania de a integra lingvistic conceptul, l-am găsit des pomenit în termeni precum bunăstare, stare de bine, prosperitate, satisfacție, bine cu tine.
Personal rezonez cu ”bunăstarea”, termen pe care îl voi folosi în continuarea articolului, ca să știm cu toții la ce mă refer.
Ce cuprinde acest concept
Cercetătorii ne fac viața mai un pic mai grea și nu pică de acord când vine vorba ce să cuprindă această bunăstare. Unii abordează exclusiv aspectul de boală/sănătate, cu accente majore pe sănătatea mentală și urmărirea unor parametri optimi de greutate. Alții urmăresc doar conotația economică, măsurând PIB-uri sau alți indicatori macro. După cum există și alții care separă bunăstarea la locul de muncă față de cea personală, sau latura corporală, de cea psihică și spirituală.
Indicatori de bunăstare
Personal prefer o abordare holistica – 3600. Nu cred că putem reduce omul la câte kilograme are sau cum a trecut prin diverse situații traumatizante. Nu cred că suntem nici niște simpli executanți de task-uri care, însumate și analizate, sau niste totaluri reprezentate în grafice. Și nici că bunăstarea este rezervată unei categorii exclusiviste de populație, unde aspectul financiar sau spiritual primează.
Din toate modelele analizate, se evidențiază 8 arii majore care ar putea oferi acea abordare holistică de care spuneam.
Imaginează-ți că viața ta este o mașină ale cărei roți au fiecare câte 2 camere de aer. Unele sunt mai umflate, altele mai puțin. Însă mașina nu poate să te ducă la destinațiile dorite dacă nu are toate roțile în regulă.
Poți face și tu exercițiul de a observa cât de bine stai la aceste capitole.
Iată câteva detalii ale fiecărei arii majore:
Fizic – bunăstarea fizică înseamnă să ai o viață echilibrată din punct de vedere al tuturor parametrilor de sănătate: durata și calitatea somnului, calitatea hranei, frecvența și intensitatea exercițiilor fizice, nivelul de stres, absența unor rutine nesănătoase (consumul de alcool, droguri, tutun etc).
Emoțional – atingem bunăstarea emoțională atunci când suntem în contact cu toate trăirile vieții noastre, știm cine suntem și ce valori avem, trecem cu bine orice situație pe care viața ne-o aduce. Nu este vorba despre a nu lua în considerare provocările vieții, ci de o modalitate sănătoasă, asertivă, prin care poți să îți experimentezi, comunici și gestionezi cele mai profunde emoții – furia, tristețea, iubirea, bucuria, frica sau fericirea.
Spiritual – include abilitatea de a găsi pacea și armonia proprie în relația cu viața însăși. O zonă de bunăstare spirituală înseamnă că ești în alinierea valorilor proprii cu înțelegerea despre soartă și scop. Fie că vorbim de religie, fie de filosofie, sau de căutarea unui loc de muncă în acord cu acele valori, ideea de bază este să fii într-un flux vital, care îți creează un sentiment de împlinire a ființei tale.
Intelectual – ai idei puține și fixe sau explorezi mereu în căutarea unei noi experiențe de învățare? Bunăstarea este undeva la intersecția acestora două. Ai nevoie de stabilitate ca să îți poți clădi expertiza într-un anumit domeniu. Căutăm validare și dorim ca deciziile noastre să fie cât mai bune. Dar este nevoie și de o stare de curiozitate, de o minte deschisă spre potențial și ”ce-ar fi dacă”. Noroc cu descoperirea plasticității neuronale – care a deschis drumuri necunoscute până atunci unor oameni ale căror premise nu indicau învățare și dezvoltare.
Financiar – nu, nu este despre suma de bani pe care o ai sau o primești în schimbul muncii tale. Această arie privește relația noastră cu banii. Știm oameni bogați și nefericiți, care chiar și-au pus capăt zilelor? Dar oameni săraci și fericiți, cu familii armonioase și permanent cu zâmbetul pe buze? Știm, asa-i? Gradul de bunăstare de aici spune mai mult despre potențialul nostru de a ne gestiona resursele proprii și despre abilitatea noastră de a le investi eficient și eficace. Timpul, energia, pasiunea, abilitățile vocaționale, competențele profesionale, motivația și dorința sunt, de fapt, adevăratele noastre valori ”bugetare”. Fără ele banii ori nu vin, ori se duc la fel de repede cum au venit.
Social – omul este ființă socială. Cu riscul de a fi plictisitoare subliniez acest fapt, atât de bine cunoscut, că parcă uităm de el. Nu facem nimic doar pentru noi înșine, ci hrănim toate relațiile pe care le avem – cu partenerii nostri de viață și/sau cu copiii, cu familia extinsă, cu prietenii, colegii, șefii sau partenerii de diverse activități. Suntem membri în nenumărate grupuri și avem diverse roluri în care, cu cât ne simțim mai bine și oferim mai multă valoare, conexiune și recunoștință, cu atât aducem mai multă bunăstare. Direcția bunăstării este mereu de la individ la grup. Atunci când vrei să întemeiezi relații prospere din care doar să profiți, acele legături sunt la fel de perisabile ca pânza unui păianjen.
Ocupațional – aici se încadrează cel mai bine mult-râvnitul echilibru dintre muncă și viață. Cu toții ne dorim ca modul în care muncim și trăim, prin cine este fiecare ca persoană, ca spirit, ca rol, să lase o amprentă în lista vieții. Dorim să contribuim, să avem un impact bun, să construim și să lăsăm ceva după noi. Că sensul vieții are sau nu o formă profesională de manifestare, bunăstarea ocupațională înseamnă mai mult înțelesul și direcția pe care tu o dai lucrurilor pe care le faci.
ECO-bunăstarea – un domeniu în care sper că vom acționa cu din ce în ce mai multă responsabilitate. Da, este greu să faci alegeri care să împace toate părțile, dar nici nu cred că înțelegem ce consecințe colaterale creăm: de exemplu aglomerările urbane, dincolo de un loc de muncă mai bun, au ca efect nedorit un aer poluat pe care copiii tăi îl vor respira. La nivel macro suntem de departe cea mai distrugătoare specie a planetei, deși suntem cea mai slab reprezentată numeric. Să strângi după tine unde călătorești, să strângi în comunitatea ta, în loc să aștepți primăria, să îți educi copiii în același spirit de economie, reciclare și respect pentru măreția naturii sunt câteva soluții foarte simple pentru fiecare.
Deci, cum sunt roțile mașinii tale?
Surse de inspirație:
- https://www.weforum.org/agenda/2015/11/a-history-of-well-being/
- https://www.wiley.com/en-us/Wellbeing%3A+A+Cultural+History+of+Healthy+Living-p-9780745629148
- https://www.oups.org.uk/featured-articles/an-historical-perspective-on-wellbeing
- https://www.researchgate.net/publication/333360806_A_Short_History_of_Wellbeing_Research
- https://frdelpino.es/investigacion/en/category/01_social-sciences/02_world-economy/03_human-development-world-economy/?lang=en