Cum luăm decizii în mod eficient (II)

By Viviana Andone

March 06, 2014

Tagged in Training

Menționasem în prima parte a articolului rolul gândirii intuitive pentru a lua decizii. A lua decizii bazate pe intuiţie înseamnă a folosi în mecanismul de luare a deciziei experienţa noastră anterioară, sentimentele şi experienţa acumulată. 

Se spune că intuiţia are legătură cu inima, deci ne putem întreba înainte de a lua decizia: „Ce spune inima mea despre lucrul acesta?”.


Cu toate acestea, intuiţia este departe de a fi un proces paranormal sau un al şaselea simţ. Michael J. Prietula și Herbert A. Simon(1989) susţin că intuiţia nu este opusul raţionalităţii şi nu înseamnă „a ghici”. Este, dimpotrivă, o formă sofisticată de raţionament bazată pe „chunking”, proces care sintetizează şi pune împreună diversele experienţe profesionale anterioare, câştigate de-a lungul a ani de experiență.


René Obermann, fostul CEO al Deutsche Telekom, a menționat într-un interviu din 2006 de ce intuiţia joacă un rol foarte important în luarea deciziilor. Trecând în revistă o listă a celor mai de succes inovaţii,  a remarcat că studiul de piaţă cantitativ nu a prezis succesul de care aveau să se bucure computerele de mici dimensiuni, mesajele text şi serviciul de e-mail wireless. Aceste constatări au determinat conducerea companiei să ia în calcul în mare parte rezultatele cercetărilor calitative și intuiția membrilor echipei de conducere în procesul de dezvoltare a noilor produse. Faptul că întreaga echipă de management și dezvoltare avea o experiență relevantă, recunoscută în piață a ajutat-o să evalueze cu mare acuratețe ariile de dezvoltare ale companiei și să dezvolte o strategie adecvată pentru 2007.


„Dacă experiența celui care ia decizia este vastă, respectiva persoană va avea o varietate de paternuri cu care este familiarizată. Cu cât mai multe paternuri, cu atât mai bună intuiția. Ori de câte ori un senior executiv atribuie o decizie «instinctului», spune cu alte cuvinte că recunoaște un patern din experiența sa.”



Gândirea rațională, „critică”


În completare, gândirea raţională, critică, aduce rigoare și obiectivitate deciziilor care sunt dificil de luat, în special în contextul situațiilor complexe, care necesită o analiză prealabilă minuțioasă. Acest tip de abordare implică folosirea unui algoritm de lucru și a unor metode și instrumente specializate.


Astfel, se stabilesc inițial niște criterii de luare a deciziei, care sunt apoi măsurate, de obicei procentual, pentru a se afla relevanța acestora. Se generează alternative care sunt evaluate pe baza unor criterii, iar, după alegerea celei mai bune alternative, decizia este implementată. Perioada de urmărire și de evaluare a implementării respectivei decizii este importantă pentru verificarea validității acesteia.

Eroarea


Totuși, oricare dintre mecanismele de luare a deciziei ne-am hotărât să punem în aplicare, nu putem fi feriți de greșeli. De obicei, orientați fiind spre atingerea imediată a succesului, fugim de ele, deși, statistic vorbind, majoritatea invențiilor marcante ale omenirii au fost create dintr-o eroare.

Cel mai des întâlnite erori în procesul de luare a deciziei sunt:

  • Analiza superficială a datelor sau supra-analizarea acestora;

  • Lipsa prezumțiilor și urmărirea exclusivă a rezultatelor imediate, secvențiale. Această greșeală apare în situații în care decizia este reacție la un eveniment major, când rolul deciziei este să ofere o explicație, însă nu cuprinde și planuri de contingență;

  • Luarea deciziei pe baza unui singur criteriu. De exemplu, costul scăzut al unei piese de schimb, fără a se considera impactul pe termen lung al lipsei calității care va genera în timp costuri și mai ridicate;

  • Subiectivitatea, percepția personală neverificată. De exemplu, un candidat este refuzat în procesul de selecție fără a-l cunoaște pentru că „pare” supracalificat/subcalificat;

  • Amânarea luării deciziei din dorința de a nu ne asuma responsabilitatea sau, dimpotrivă, luăm decizia bazându-ne exclusiv pe impulsul momentului.


În orice caz, pentru a încuraja luarea deciziilor în mod adecvat și asumarea responsabilității, iată câteva idei preluate din cartea „De unde vin ideile bune?” a lui Steven Johnson care menționează că: „Erorile unei minți dotate sunt mai numeroase decât cele comise de o minte mai puțin viguroasă, eroarea este calea care te scoate din drumul presupozițiilor confortabile, a avea dreptate te ține pe loc, a te înșela te silește să explorezi!”

Din experiența mea, o decizie bine luată are următoarele caracteristici:

  1. Este axată pe ceea ce este important, omite amănuntele inutile;

  2. Este argumentată logic și are consistență;

  3. Reprezintă o combinație între gândirea rațională și cea intuitivă;

  4. Nu dă senzația de „paralizare prin analizare”;

  5. Sintetizează informațiile relevante și este foarte bine susținută de argumente;

  6. Este simplă, implementabilă și ajustabilă .


Iar, în încheiere, un citat din Grace Speare: „Întâmpină fiecare problemă ca pe o oportunitate. Fiecare moment este o mare provocare, cel mai bun lucru care ți s-ar fi putut întâmpla. Cu cât mai dificilă este problema, cu atât mai mare este provocarea de a o rezolva, de a lua o decizie”.

Sursa:  CariereOnline.ro