Cu valorile la defilare

By Madi Radulescu

April 05, 2021

Tagged in Leadership , Dezvoltare personala , Competente de comunicare , Inteligenta emotionala

Discuția despre valori ar trebui să aibă loc în spațiul public zilnic. În mod evident în școli, adresându-ne exact celor care sunt la vârsta întrebărilor și a clarificărilor legate de valori și de ce anume este important pentru viața lor. Dar nu numai.
Discuția despre valori trebuie și merită a fi purtată în fiecare intervenție publică a vreunui politician care se dorește a fi lider al comunității sale.

Discuția aceasta despre valori ar trebui introdusă și în spațiul fiecărei firme, fiecare companii care, în esență, generează plusvaloare, locuri de muncă are impact asupra acestei comunități și asupra mediului.

Viața noastră, în general, ar merita să fie ghidată după un set de valori dându-ne repere morale mai puternice și făcându-ne mai liniștiți și mai drepți, capabili de-o viață mai împlinită.

Am citit în această dimineață o postare a unui prieten cu un citat și îmi permit să îl preiau aici, deoarece e aliniat cu pledoaria mea:
,,Nici cea mai înțeleaptă constituție și nici cele mai înțelepte legi nu vor asigura libertatea și fericirea unui popor ale cărui moravuri sunt general corupte.”

Samuel Adams

Reiau: cei care își asumă poziții de leadership în societate ar trebui să aibă în fiecare zi câte un dialog în privința valorilor, a ceea ce este important pentru ca lucrurile să se întâmple sănătos și sustenabil. Și m-aș aventura să spun că această discuție despre valori ar trebui să vină înaintea oricărei discuții despre acțiuni, potențiale rezultate, planuri, comisii și comitete.

Legătura dintre valori și sănătatea societății

Sănătatea organizațională, sănătatea societății în ansamblu, se bazează pe valori.

De la drepturile noastre (libertatea de exprimare, libertățile religioase – inclusiv aceea de a alege să nu fii credincios sau practicant religios, toleranța în privința preferintelor politice, opțiunea de a te vaccina – sau nu – alături de grija pentru semenii tăi și alegerea de a nu fi un pericol pentru aceștia dacă optezi să nu te vaccinezi, apărarea drepturilor oamenilor, acceptarea faptului că nimeni nu își poate alege culoarea pielii, numele sau familia în care se naște, deci acestea nu pot fi motiv de discriminare, protecția unor oameni care au vulnerabilități de sănătate) la protecția naturii și a mediului în care trăim, integritatea și solidaritatea pe care le manifestăm, preocuparea de a clădi o societate sănătoasă pe termen lung, chiar și pentru generațiile pe care nu vom apuca să le cunoaștem… toate acestea intră în responsabilitatea fiecăruia dintre noi.
Și de aici începe aplicarea… excepțiilor. Fiecare dintre noi, manifest sau nu, deschis sau ipocrit își creează propriile excepții (mici, perfect justificate de graba vieții, de oportunitate sau de frici). Și de aici apar controversele.

Controversele se nasc din capacitatea noastră de a ne alinia la nivelul convingerilor, convingeri alimentate de ego, de o educație îngustă, de o dezvoltare personală și spirituală încă neajunsă la maturitate sau de experiențe trecute care au fost dezamăgitoare și menite să contrazică beneficiul valorilor invocate de ceilalți.

Și asta pentru că valorile invocate singular nu produc întotdeauna efectul dorit.

Este nevoie de un set de valori, de o ”plasă de siguranță” creată de mai multe valori care se sprijină una pe cealaltă. Și de multă perseverentă, coerență și răbdare.

Cu toții vrem transparență… dar noi oferim transparență în adevăratul sens al cuvântului?

Ca să exemplific, iau discuția recentă din spațiul public despre nevoia de transparență. Tânjim după transparență de mulți ani.

Am tânjit după transparență și înainte de 1990. Probabil că fiecare popor condus autoritar a tânjit după transparență în aceeași măsură cu noi.

Am dezvoltat în timp mecanisme la nivel individual și societal de a face față lipsei de transparență începând să justificăm și să o alimentăm cu diferite teorii (multe dintre acestea conspiraționiste), din care s-au alimentat din plin cei pentru care această valoare este derizorie și care au profitat la maxim de această lipsă de transparență: afaceri nu tocmai corecte, angajări îndoielnice, contracte alocate pe baza unor înțelegeri subterane.

În mod evident, există nevoia de confidențialitate, de siguranță. Nu numai la nivelul administrativ al unei țări sau comunități, ci și în companii, pentru protecție concurențială sau temporizarea aplicării anumitor decizii care nu sunt încă clare.

Pe lângă transparentă, însă, vine la pachet o altă valoare: colaborarea. Mai vin comunicarea deschisă și spiritul de echipă.
Imaginați-vă care ar fi fost efectul cumulat al punerii tuturor acestor valori în practică și al transferului lor în comportamentele de colaborare ale conducătorilor noștri.

Pentru că da, tuturor ne convine transparența atunci când ni se aplică, începem însă să-i găsim nuanțe atunci când trebuie să o oferim altora. Pentru a rezolva acest tip de controversă există legi și regulamente care ar veni să clarifice și să ofere concretețe acestei valori, pentru a reduce șansa de a avea interpretări diferite.

Există, în orice instituție, limite de confidențialitate, există definiția a ceea ce înseamnă confidențial, adică ceva ce nu poate fi comunicat transparent oricui, oricând.

Și lucrurile ar fi funcționat perfect dacă ar mai fi existat, puse în practică, două alte valori: responsabilitatea (în privință administrării acestor date și a accesului la acestea) și cinstea celor care au condus la generarea acelor date – adică cei care inițial au create breșe în sistem și l-au abuzat in interes propriu.

Acesta este doar un exemplu. Ne afectează și îl luăm în seamă, pentru că lipsa de transparență ne activează frica fiecăruia dintre noi, acelora care dorim să beneficiem de transparență și de un serviciu public legat de sănătatea noastră.

Cine însă a avut un beneficiu personal din lipsa de transparență va continua să genereze controverse și justificări și ne va consuma o grămadă de energie inutilă menținând un sistem care nu este sănătos și nu se va însănătoși vreodată continuând în acest fel.

Care ar fi beneficiile educării pe bază de valori?

În primul rând, crearea unei identități care să ne poată face un partener serios de dialog la nivelul Uniunii Europene și nu numai.
Nu sorgintea noastră dacică sau latină ne face să fim băgați în seamă (nu intenționez să creez, la rândul meu, vreo controversă legată de valorile naționaliste ale unor concetățeni, deși ar fi atât de ușor), ci capacitatea noastră de a fi parteneri de încredere, care împărtășesc aceleași valori și reușesc să folosească un limbaj similar în momentul în care e nevoie să căutăm soluții.

Gândirea critică, esențială pentru a reuși o dezvoltare economică sustenabilă, pentru a contribui la avansarea tehnologică și la utilizarea tehnologiei în viața de zi cu zi într-un mod responsabil, este un alt beneficiu al educației pe bază de valori.

Și asta deoarece oamenii care o au știu să pună în balanță beneficii și limitări ale fiecărei opțiuni și decizii, învață să ia aceste decizii în echilibru ținând cont de cei din jur și nu numai de interesele proprii, învață să argumenteze și să susțină în mod asertiv argumentele devenind, astfel, un partener respectat.

Pentru stadiul de evoluție a omenirii în acest moment, gândirea critică și argumentarea sunt două competențe esențiale pentru a putea face față în piața forței de muncă și a putea rămâne un jucător economic și un contributor social valoros.

Forumul Economic Mondial (https://www.weforum.org) publică permanent studii globale în legătură cu aceste competențe de care școala și universitățile fiecărei țări pot alege să țină cont în momentul în care pregătesc tinerele generații pentru viitor.

Și da, această chestiune ține de valorile noastre naționale: grija pentru viitor, sustenabilitatea, orientarea către rezultate.

Educația pe bază de valori dezvoltă abilitățile sociale. Societatea se transformă oamenii fiind în continuare atrași de marile aglomerări urbane. Să trăiește din ce în ce mai alert, din ce în ce mai înghesuit, munca se transformă putându-se lucra de oriunde, pandemia a creat noi obiceiuri de muncă și creează noi oportunități pentru cei care știu să-și facă vizibile talentele și interesul pentru un anumit domeniu sau activitate.

Pentru a reuși în acest mediu, abilitățile sociale sunt esențiale, pentru că ele te ajută să faci față mai bine presiunilor, să depășești perioade dificile încărcate cu anxietate, să rămâi conectat și să înveți permanent de la cei din jur.

Pentru a face posibile aceste lucruri este nevoie de valori precum: curiozitatea și dorința de a învăța, empatia și prețuirea semenilor. Valori precum cooperarea și colaborarea. Asumarea responsabilității.

Putem face o listă lungă de valori care ar fi necesare societății românești în ansamblu. Și, vă rog, pe cei care ați ajuns cu lectura până aici, să nu rostiți cu resemnare…”Da, ar fi bine dar nu vor reuși niciodată aici…”, pentru că educația pe bază de valori stă, în primul rând, în mâinile noastre, în fiecare familie.

Pentru noi, adulții, mesajul este destul de simplu: luați-vă jumătate de oră pentru a vă întreba, încă odată, ce este cu adevărat important pentru voi? Și începeți de acolo.

Articol preluat din spotmedia.ro.