Evaluare apreciativa

Evaluarea apreciativa, sau studiul a ceea ce functioneaza, este un mod particular de ameliorare a? sistemelor organizationale. Metoda poate fi aplicata intr-o serie de conjuncturi, de la schimbarea intregului sistem, la teambuilding si consiliere individuala. Evaluarea apreciativa are calitatea de a produce si intretine entuziasmul pentru a obtine schimbari pozitive. ?

“Metoda traditionala a abordarii schimbarii consta in identificarea problemelor, diagnosticarea si identificarea solutiilor acordand atentie doar problemelor, le accentuam si amplificam. Evaluarea apreciativa ne sugereaza sa cautam punctele forte dintr-o organizatie. Rezultatul tangibil al procesului de cautare are la baza o serie de declaratii ce descriu stadiul dorit de organizatie, bazat pe momentele de glorie pe care le-a avut. Oamenii cunosc sentimental “succesului” astfel incat declaratile sunt intemeiate pe experienta si traditia reala”
Hammond, Sue. The Thin Book of Appreciative Inquiry. Thin Book Publishing Company, 1998, pages 6-7.

Abordarea apreciativa demareaza cu o serie de intrebari privitoare la ceea ce functioneaza corect, scopul fiind identificarea factorilor de succes ai echipei. Grupul elaboreaza apoi planuri de viitor prin extinderea acestui “nucleu pozitiv”. De aceasta data, metafora potrivita vizeaza echipa ca un mister care evolueaza, se extinde, si ascunde posibilitati de valorizare inca neexploatate. In loc sa vizeze atingerea nivelului de performanta anterior, metoda apreciativa tinteste rezultate fara precedent si potentialul maxim al echipei.

Metoda apreciativa este utila in aproape toate cazurile de initiative la nivel de echipa:

• Echipe nou-formate care doresc sa stabileasca roluri, responsabilitati si reguli in mod eficient
• Echipe care sunt interesate de o colaborare mai eficienta?
• Echipe implicate in proiecte care genereaza provocari atipice
• Echipe care au nevoie de reinoirea sau clarificarea obiectivelor
• Echipe care contribuie la planificari strategice
  

Indiferent care ar fi tinta schimbarii, evaluarea apreciativa propune o abordare pozitiva a problemelor. De exemplu, in loc sa se adanceasca in cercetarea cauzelor unui conflict, descopera sursele pentru cea mai buna colaborare. In loc sa diagnosticheze cauzele problemelor aparute, descopera atributele unui mediu de echipa antrenant. Cercetarea motivelor care determina un moral scazut este regandita ca o identificare a cauzelor care genereaza entuziasm si implicare.

Rezultate posibile

• Declaratia de Misiuni/Dezvoltarea Viziunii Companiei
• Planificarea strategica
• Schimbarea organizacionala/Adaptare sistemelor
• Imbunatatirea serviciilor si proceselor
• Metode si initiative de imbunatatire
• Schimbarea culturii
• Imbinarea initiativelor de schimbare in mod sistematic
  

Rezultate potentiale

• Depasirea rezistentei la schimbare pentru a face ca aceasta sa fie posibila si in acelasi timp aducatoare de success
• Clarificarea sau accentuarea identitatii individuale /personalitatii individuale, impartasirea valoriilor si culturii organizationale
• Realizarea unui mediu intern, la nivel individual si de grup, de cautare si invatare continua
• Refacerea energiei, sperantei, motivatiei si angajamentului la nivel de grup
• Intregul sistem se schimba in privinta culturii si limbajului (prin dezvoltarea colectiva si reducerea competivitatii interne nesanatoase, imbunatatirea caracterului si abordarilor pozitive si comunicarii)
• Imbunatatirea relatiilor de munca/metodelor de solutionare a conflictelor
• Diminuarea elaborarii deciziilor doar pe cale ierarhica; imbogatirea practicilor participative si a initiativelor.